Apa de sus pana jos. Picaturi mari de ploaie stau in suspensie in aer; nu cad, le e prea greu sa se lase prada gravitatiei. In cerul rece nu mai au puterea sa urce. Doar sa priveasca orasul si oamenii, reflectand in infinite fatete liniile si culorile, descompuse in forme geometrice deformate apoi, care se imbina pana se confunda.
Stateam la o masa urmarind meciul Spania- Elvetia (al doilea meu meci!!) (dezamagire, cica) (lame zic eu acum): Lya suspina dupa Torres cel proaspat tuns, Radu imi explica ce e ala "offside", Alexandra vorbeste cu mine dar eu ascult muzica, Dragos se uita la mine, Razvan are probleme cu numerologia, iar eu cant cu Blue si in final atipesc.
Brusc, dintr-o data, instantaneu si all of a sudden se sting cele 4 televizoare puse unul peste altul; "Vine ploaia!!". Plecam. Incepe sa ploua. Urcam pe scena (teoretic) acoperita de la elice. Dar imi era foame si cum sunt prea adorabila ca sa fiu refuzata, am alergat cu totii prin ''ploaia torentiala, iuliaa!!'', spre Full House, caci imi era foame. Fleașca, da. Dar a meritat. "Arati ca la mare!". Da!
Later Dragos face belly dancing cu un prosop roz, ma intalnesc cu Radu care ma ia in brate (uzi, uzi), si cu fostul D (asa e, bine ca avem bustiere :)) ).
Viena, te iubesc. Fulgera si m-ai sunat sa ma intrebi daca mi-e frica. Hai acasa, Viena!
Acasa, sub cartea Michael jackson primita cadou, am o comoara!
Ma storc si joc cu Lya.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu