Dreams are renewable. No matter what our age or condition, there are still untapped possibilities within us and new beauty waiting to be born.

-Dale Turner-

Se afișează postările cu eticheta Ceai englezesc.. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Ceai englezesc.. Afișați toate postările

marți, 29 decembrie 2009

Dragostea si scandalul indulcesc ceaiul cel mai bine.- bilant pe 2009.

"Echt cooler Jahr! Muss man sich rein ziehen.":D


A venit momentul sa tragem linie, si sa adunam la un loc tot ce-am facut anul asta. Pentru mine 2009 fu cel mai agitat an, plin de lucruri neasteptate, dar si cu foarte multe lucruri frumoase.
Cateva date au marcat iremediabil anul 2009; printre care frumos ar fi de amintit ca pe 2 ianuarie a fost prima iesitre 8b din 2009, ca pe 4 mai Dyd mi-a schimbat viata facand poza unui cos de gunoi :)), ca pe 6 mai a aparut ''His cup of tea'' si maladiile mele,
ca pe 6 iunie m-am surpins sarutandu-ma cu cel mai bun prieten (oh da, stiu ca stiti :)) ), ca pe 7 iunie am avut faimosul banchet, ca pe 3 iulie am recuperat-o pe micuta Dnk, ca pe 25 iulie am plecat la maare (pot sa pun filmuletul de la mare aici?:D), ca pe 28 iulie a fost ziua Trio-ului de Aur (si nu numai :|: )) ), pe 31 august ne-am razbunat pe lume intr-un mod stupid, pe 3 august ne-am intors de la mare (si a inceput calvarul cu ''vreau la mareee!!'), pe 14 septembrie eram oficial a 9a si pe punct de greva, pe 16 octombrie, ei bine, e nasol sa simti ca nu mai ai pamant sub picioare, desi tu-l vezi.., toata luna noiembrie mi-a fost frig, pe 13 decembrie ne-am adunat toti la don' diriginte 8B acasa, pe 15 decembrie am facut lucruri frumoase tot in 8B si am aflat ca suntem profesionisti si ca nimic nu se compara cu noi (am fost criticati de critica de jos si critica de sus), pe 19 decembrie a fost frig si am avut parte de foaarte multa zapada, si aici cred eu ca se termina lista mea cu zile frumoase din 2009 (evident ca am omis 1000 de zile dar...cine le mai stie pe toate?! Ah, da, Lya :)) ).
Tot anul asta am descoperit ca cea mai buna muzica la radio este intre 2.30-3 noaptea, am redescoperit bucuria noptilor pierdute fabulos in telefon cu Bogdan, am dovedit ca sa fii optimist e crucial in viata, ca abia descopar sa urasc lacustele, si ca nimic nu-i mai frumos ca noi, astia micii.
Cateva zile pana la minunatul revelion 8B (Cristi, iti vom aprinde lumanari (la vii!!) de fiecare data cand vom trece pe langa vreo biserica!)
Parararaaaaaam! Rad cu Lya si Bogdan in telefon; frumos an, 2009; poate invata si 2010 de la 2009 :-?. Speram!!
Si asa, de sufletul 8B-ului, melodia lor:

cine e cu noi
Asculta mai multe audio Muzica
Interesanta parere a mai avut Lya in postul cu Retrospectiva, iar topul e fenomenal cu tot ce scrie prin paranteze :)) (parola?:)) ). Ah, si pentru ca nu ma pot abtine trebuiee sa public filmuletul nostru de la mare made by Dyd. De mentionat ca filmuletul e pentru noi, facut de noi si doar noi, despre noi, cand eram doar noi si este doar cu noi, indiferent ce veti vedea scris pe noi, pe jos sau pe pereti :D. Noi. La multi ani, băi! >:D<.

marți, 17 noiembrie 2009

Kinder Joy Tuesday.


Astazi m-a caracterizat cuvantul dulce.
Am cerut dulce si am fost dulce. Chiar daca nu toti au fost la fel de dulci, cei care trebuiau sa fie, au fost exagerat de dulci!
~Hello?!~
M-am facut cu o noua pereche de parinti!!:)) Care m-au dus in Alcom sa-mi cumpere o sacosa de dulciuri!! Eu si Dnk ne-am amintit de o intampalre cu niste bonuri si un fixativ, iar Bogdan a fost nevoit sa alerge dupa noi prin magazin si sa ma suporte asa agitata cum eram.
Doi indragostit in parc la Spicu cu care mi-am impartit oul Kinder de la Dnk.
O lucrare la romana care-mi mananca saptamanile, cafeaua de la scoala, telefoanele Lyei din pauze, Maricica, oameni dragi pe care nu i-am mai vazut din vara, oameni obositi si tristi, oameni nepasatori si ciudati, iar restul e 8B:)).
Ma intorc la lucrarea mea... la naiba, Calarasi!

vineri, 13 noiembrie 2009

Copil frumos.


Miroase a simplu; a bine.

Stai intinsa in pat. E trecut de mult de miezul noptii. Inca ti se suspenda in minte franturi de conversatii si ramasite de sentimente din ziua precedenta. Ti se buluca toate`n cap si iar privesti fara sens, superficial in negreata noptii din camera. Te dezmeticesti si`nchizi ochii. Iti simti buzele uscate si cu un gust dulceag-amarui de la ceai. Iti ridici pana la piept tricoul, iar mana iti aluneca pe forme. Varfurile degetelor si podul palmei se bucura de gadiliciunea pufusorului blonziu. Aluneci si te transpui in oricine altcineva. E ca atunci cand te plimbi cu liftul. Unghiile zgarie usor pervers, dar nu mai simti tu asta. Pluteai in aerul molcom din camera. Zvacnirile inimii erau departe in beza dinlauntrul tau. Bucata aia de carne se zbatea cu un ecou de te facea sa tremuri.
Iti misti degetele si`ti simti picioarele. Golul si bezna din tine dispar si sunt inlocuite cu organe, vene, carne, sange si oase. Pielea ti se face de gaina si se crispeaza, iar mana greoaie si rece danseaza pe epiderma sub care e cu totul o alta viata. Acolo e tot din ce esti facut fizic.
Deschizi ochii si`ti vezi gandurile. Un amalgam de imagini cetoase plutesc in camera tinandu`se de brat cu obscuritatea. Visezi.

In aer pluteste un miros de portocala; sau poate sunt doar eu care mi-am amintit de portocala lui Geany.

Acum miroasea frunze ude; a toamna? A Spicu! A ea! A o banca mica si uda care ne asculta de fiecare data cand avem ceva de destainuit. Banca noastra mica, rece si uda.

Nu inteleg de ce se tot macina; mereu mi-au spus ca ma comport ciudat; de ce nu inteleg si acum? Rad si dau coltul mau departe.

Zambesc si rad fara motiv. Vreau. Cred. Si nici nu prea imi pasa.

Un mic nod in gat; emotii. Calarasi, vin!


luni, 26 octombrie 2009

Despre campionii din viata mea..


"Champions are made from something they have deep inside them - a desire, a dream, a vision."
O fetita mica intra sfioasa in noua ei clasa cu oameni noi si aparent ciudati. La inceput se simtea cantitate neglijabila. Pana a paraut ea. Avea un sacou mov; iesea in evidenta prin acel mov, deoarece toti din jurul ei erau in albastru. Fetita mov a intrat voioasa in vorba cu nou-venit-a, construind fundatia unei prietenii solide, frumoase, picante de lunga durata. Ea e Lya mea, cea de neinlocuit. Pentru ca i se potriveste: link.

“Most look up and admire the stars. A champion climbs a mountain and grabs one.”
A best friend is all you need in life. A best friend is someone you share a million jokes with, most of which involve famous celebrities' names. A best friend is someone who you let read all of your stories, and they'll give you feedback. A best friend is someone you go to the mall with to stalk cute store clerks. A best friend is someone that you can tell anything to, and another word will never be said to anybody.The one and only Shinshilla.

“Champions keep playing until they get it right.”
A fost mereu alaturi de mine, sustinandu-ma in cele mai nebune si stupide planuri pe care le faceam, fara sa gandesc prea mult. Am scris o istorie a ultimului nostru an de gimnaziu, prin bileltele kilometrice trimise in ore, care acum stau asezate cronologic intr-o cutie de Rafaello. Ea e Dyd a mea cea nebuna.

"A champion goes on his way and is not influenced by the views of others!"
Ma suna noaptea cand plangeam. Avea grija de mine la fiecare pas, si stiu ca oricand si la orice ora, el va fi acolo pentru mine. El e Bogdan, preitenul meu cel mai bun.

“I hated every minute of training, but I said, ''Don't quit. Suffer now and live the rest of your life as a champion.''
Si ea este persoana careia ii dedic acest post. Am sunat-o cu o seara inainte de a pleca la concurs; la cel mai greu concurs din viata ei.Nu voia sa plece; voia sa fuga; sa scape; dar nici acasa nu voia... voia altundeva. Era speriata si obosita. Am incercat sa o linistesc (nu mi-a mers). Stiti persoanele acelea care si atunci cand sunt intr-o situatie urata tot au timp sa te asculte si sa iti dea sfaturi?..eu le stiu!A stat o ora si jumatate cu mine la telefon dupa 3 antrenamente si a vorbit cu mine ca si cum ar fi fost o zi si o situatie normala. A plecat cu inima mica la concurs. Eu si lacramioara ne tineam de mana si ne gandeam la ea. Dupa 2 zile mi-a trimis mesaj: era campioana!! Stiam ca o s-o faca!..Ea nu stia. Dupa alte 2 zile m-am dus sa o vad. Avea ''cotul sarit'' si-mi zambea dulce; stiti acele persoane carora se pare ca le zambesc si ochii?.. Eu le stiu! Am imbratisat-o si ne-am plimbat pe-o straduta laturalnica. Ne-am povestit evenimentele pierdute. Mi-a fost atat de dor de ea! Se simtea ciudat in legatura cu rezultatul ei; modestia campionilor.. Acum si-a demonstrat doar ei ca este o campioana; pentru ca noi stiam aste de foarte mult timp. Astept sa ma scoti la un ceai de iarna, campioano!

A venit Dragos. Am fugit afara cu al meu 8B.
Waiting for Halloween night!

vineri, 23 octombrie 2009

Frustrare de toamna.



M-am trezit cu greu din amorteala linistita a somnului. M-am luptat cu timpul, cu frigul din baie când m-am asezat pe buda, cu tipete de mama când mâncam cereale. M-am împiedicat de dezordinea proprie si mi-am admirat delasarea. Apoi eroina din mine s-a luptat cu parfumul, mi-am aruncat ghiozdanul in spate, si am iesit înca o data afara. O tigara de regrete, un sarut rece al diminetii si am pornit pe drum. M-am împiedicat ca proasta pe soseaua de clisee, am dat peste oameni pe care, sincer, îi ignor cu desavârsire - ramân în lumea mea cea somnoroasa, in gânduri latente. Îmi vorbesc cuvintele. Le aud, dar ascult melodii vechi cu acorduri ruginite de chitara. Prea multa scoala spunea cândva un om întelept.
Apoi ma întorc acasa. "Acasa" ma trage înapoi in lesa si ma aseaza stapânitoare la o masa obositoare de replici obositoare. Termin de mâncat dezgustata si încerc sa ucid cu privirea acele de ceas. Însa ele ma înteapa fara scrupule , râzând cu batjocura de fata trista.
Îmi schimb hainele, ma schimb si eu o data cu ele. Îmi pun costumul de Barbie cea Casnica (ultimul trend în materie de obligatii fata de parinti). Cu grija asez lucruri în ordine, gânduri pe rafturi prafuite.
Apoi plasticul tastaturii suna zgomotos în flajorete naturale ce vor sa evadeze din boxa plictisita. O raza plapânda se lasa usor in jos, monitorul lumineaza un jurnal idiot în care zgârii prostia mea. Ca o functie matematica : introduc gunoi, iese gunoi. Cred ca e functia constanta, dar am chiulit azi. Am chiulit si de la viata. Mi se parea prea banala azi. M-am dus într-un bar decorat cu un gust nu foarte dulce. Au compensat pliculetele de zahar inexistente lânga o cafea cu gust amar de fum de tigara. Dar am baut o bautura carbogazoasa (trebuie sa credem ca bulele visatoare se duc într-o lume mai buna, cu mult mai buna; trist? sa nu crezi). Sa-ti povestesc ? O.K. Încep:
"Pasesc în umbra soarelui de speranta si, în întunericul de îndoiala, savurez o bautura racoritoare, te racoreste de pareri idioate si concluzii inutile si, bineînteles, de orele de mate. Apoi privesc paharul. Transparenta îmi atinge sufletul, îmi atinge buzunarul. Paharul gol sta parca pictat pe pesteri de demult, cu oameni primitivi vazuti cu mult mai destepti decât sunt in reflexii de sticla înselatoare."
Sa revenim. Eram acasa în fata zeului tehnologiei, chiar Yahoo-ul în persoana, ma rog, în sistem binar. Dupa ce m-am inchinat credincioasa, m-am intors la realitatea creionului si a hârtiei. A mai trecut o moda, a mai murit un vis, s-a mai stins o stea.
Ma gasesc cu ochii pierduti privind spre tine. Yahoo-ul mi-a ascultat rugaciunea, ti-a transmis mesajul meu prin fire animate de curent electric si ne-am întâlnit. Un moment distrus de ploia rece de priviri scrutatoare, de replici politicoase si o muzicã de pisici pe fundal de cer înstelat. M-am luptat din nou ca eroina cu aerul ce ne-nconjura. Si in vidul absolut, o sclipire s-a stins de dragul vorbelor mele - "Trebuie sa plec". Pai era de asteptat. Alarma - Mom calling - a sunat si în 5 minute, calutul meu de fiare, calutul meu electric m-a dus ca vântul si ca gândul înapoi între patru pereti cu var galben (e la moda). Locul mistic m-a înconjurat - rituri cu teme, slave cu dor de viata, transcendente în coli albe, lipsite de mine.
Iar timpul m-a învins si cu un Miau! ce mi-a soptit tacerea serii, a orasului, a gândurilor vociferante din jurul unor farâmi de minte teribilista, ghemul de puf s-a asezat cuminte lânga un copil.
Acum toata lumea doarme. Sss...

Imi este dor de oameni. De aceiasi oameni. Mi-e dor sa rad si sa aleg pe strada vorbind la telefon. Interactiv beau cafea la 11 noaptea cu gandul la Lya, Vlad devine din ce in ce mai enervant cu grija lui pentru mine, eu si Iulia luam ignore de la profa de info, ma gandesc la Diana si incerc s-o sun; evident ca nu merge, astept sa-mi petrec dimineata de sambata cu Bogdan, sriu acest post din laboratorul de info.
PS: Sunt intrigata si obosita, sunt nervoasa si imbratisata. Astept party-ul de Halloween!! Pam-pam!

duminică, 27 septembrie 2009

In 8B.


Un week-end plin cu muzica, dans, bere, pisici, verdeata, gratare si... 8B!
Vineri am speriat varstnicii de la Papadie, ne-am bagat prin santierele de la canalizari, ne-am batut in stil barbar cu baloane, am baut bere, ne-am amintit de mafie, am fost gay & pitzy, am stat melancolici la masa amintindu-ne de vremurile si prostiile de demult, ne-am gandit la persoane triste care plang pe scari, ne-am sarutat cu ochii inchisi, descoperind partenerul dupa parfum, am primit porecla de ''Jully dirty-hands'' doar pentru ca am avut grija de painea lor, am cantat pana am ragusit; tuturor ne era dor de noi! :)) La multi ani, Briss! La anu' sa fie si mai si!

















Sambata, o ora si jumatate am stat sa ne bata soarele in cap, ne-am facut prieteni noi [ii iubesc
pe Tufănel si Puf!], am stat in natura, ne-am jucat, i-am maltrat pe Mefisto, Speedy Gonzales si Gigi, ne-am speriat [mai bine zis m-am speriat] de un ciub de viespi, am facut picnic, am stat pe paturi, Dudu a ajutat la gratar, Lyl a fost omul cu muzica, iar eu m-am lasat pe mana lor. :)). Am citit despre Michael, am baut suc cu sare, am mancat mustar gol, am urlat la luna, am vorbit depre papusa Mary, l-am ascutat pe Costică, am tremurat, ne-am vauzt la lumina telefoanelor [Tufănel!!], am jucat carti si m-am simtit din nou ca in gimnaziu, Ca in 8B. Ca noi! Ce dor mi-a fost de noi!

















Maine fac 15 ani. Ei nu zau! :))

vineri, 11 septembrie 2009

Ea.


iubirea noastra platonica. sentimentele profunde de pretenie. limita care ne convine. simplitatea si delicatetea relatiei noatstre. o astfel de relatie poate exista oriunde. este un sentiment general uman. totusi un termen neexistent. oricat de general uman este, totodata este si particular. putem defini? poti? pot?

eu nu pot! sunt sentimentele mele. ale tale. ceva unic

naturaletea, armonia, simplitatea, precizia si finetea relatiei ma uimeste. sunt mandra! de mine. de tine. de noi.

esti acolo cand am nevoie. esti cea care ma calmeaza. cea care ma trezeste, cea care ma ajuta sa trec peste inca o zi...


si stiu cum e sa fii depresiva. sa cazi intr-o groapa atat de adanca. sa continui sa cazi, fara sa atingi vreodata pamantul. obosesti asteptand contopirea cu lutul. dar nu mai ajungi. continui sa cazi in tine.
dar trebuie sa te gandesti ca poate totul s-a intamplat cu un motiv, si ca mereu dupa ploaie vine un rasarit splendid de soare care te va incalzi si va calma acea vena care te deranjeaza mereu.
Trebuie sa te gandesti la cat de longeviva va fi prietenia noastra, cum noi vom trece peste orice impreuna, cum ma vei invita la nunta ta, cum ma vei convinge sa port rochie si nu pantaloni, cum ma vei invata sa gatesc, cum ne vom plimba copii in parc, cum la batranete ne vom ingriji gradinile, vom juca sah si table, vom merge in bastoane si ne vom aminti cu drag de vremurile in care radeam de ne dadea sucul pe nas, sau cand plangeam in telefon la ora 2 noaptea suspinand, de vremurile cand cantam la chitara, si de cele in care incercam sa schimbam lumea.


esti cea mai buna pretena pe care poate cineva sa o doreasca!
m-am indragostit de prietenia noastra!


te iubesc!