Prin zapada.

Alergi. Gafai. Incerci sa iti mentii un oarecare echilibru : piciorul drept-mana stanga, piciorul stang-mana dreapta si tot asa. Aerul nici macar nu mai ajunge in intregime la plamani. Se pierde. E de la efort,dar continui. Cu succes reusesti sa te feresti de un bulgare, dar al doilea are o tinta prea buna. Tragi de tine, maresti viteza, dublezi efortul si nu mai stii de tine. Tot ce vrei si iti intra in minte e sa iesi din zapada cu un zambet.
Nu iti dai seama de ce, nu prea te intereseaza. Oricum, nu poti sa te opresti asa deodata. Dar defapt e doar un moment in care ai intrat.
NU. Defapt e un moment care a intrat in tine. O fractiune de secunda plasata intr-o senzatie pe care puteai la fel de bine nici macar sa nu o sesizezi. Si totusi ai sesizat-o. A insemnat zapada intrata in nas.
Beau Sprite la cutie :)). Ce dor mi-a fost de tine, fata!

The 24th Letter

Melodia de baut ciocolata calda :X.

Because nothing compares,nothing compares to us!!

Prima zi, cu adevarat, de iarna! Am primit primul bulgare la 6.30 dimineata. Toata ziua am cantat ''Vine Craciunuul!!'', am mancat zapada, iar seara am facut lucruri mari.
17.00-LVA. Serbarea noilor elevi ai domnului Goldu. Serbarea la care am cantat noi mai tare decat ei, serbarea la care parintii au fost mai atenti la noi decat la ''odraslele'' lor, serbarea la care am fost aplaudati pentru propria prezenta, serbarea la care a purtat ceasul, serbarea la care am ramas singuri si l-am aplaudat, serbarea la care l-am facut sa-i dea lacrimile, serbarea la care in mijlocul celor de-a 5-a si al parintilor lor eu am ceut un moment al 8B-ului si am sarit toti pe al nostru domn diriginte plangand si imbratisandu-l, serbarea de la care am plecat rosii la fata, inlacrimati, dar zambind si fiind bucurosi ca am realizat atatea in doar 2 ore.
Bulgari de zapada in 8B, copii verzi care alearga pe strazi, Dyd care tipa nervoasa la o masina ''Da' stai, nu vezi ca trece 8B-ul?!'', Criss care ma ia de mana si-mi promite ca o sa ramanem mereu 8B, si aceeasi Criss cu care plang tot drumul spre Geenie, Hodo cu care vorbesc din cada, Lya care mediteaza milenar, si Dragos care ma compara cu Maruta pentru stupidul optimism de iarna.
Momente de nostalgie si zambete resemnate; tot noi am ramas preferatii lui! Si tot nimeni nu o sa mai fie ca noi!
"Critica de sus si critica de jos."- clar, noi am fost profesionistii! [ce leu?! ce vulpe?! ce veverite?! ce berbec?! ce prezentator?!]
Pentru ca vom canta pentru mult timp melodia asta... noi!

Nothing compares to us
Asculta mai multe audio Muzica

8B.

11 fete zambitoare. Cele mai zambitoare 11 fete. Noi!:))
Nu voi incerca sa iasa frumos, pentru ca deja a fost frumos.
Tot weekend-ul am asteptat ziua de duminica, cand aveam sa alergam prin oras dupa cadouri, sa dam telefoane nervoase, sa raman(em) fara pic de credit, sa radem isteric.
Desi trebuia sa ajungem la el la ora 5, ne-am anuntat venirea inca de la 4.45 razand ingrozitor de tare in fata blocului sau.
Suna interfonul: "Da?", si corul vesel: "8B-ull!!". In timp ce urcam care cu liftul, care pe scari, o mana cu un aparat foto iese dintr-o usa, si un blitz ne orbeste pe toti. Ajunsesemm!!
Am impartit cadouri, am mancat placinte si clatite, ne-am semnat toti pe un glob lasat amintire si spanzurat de lustra, ne-am amintit de vechi serbari, de vechi berbeci, de mare, de excursii la Galaciuc, de accente moldovenesti si de poezii recitate de Dyd de pe scaunelul din mijloc. :)). Strategic loc! (oximoron!!)
Acum nici nu mai stiu ce am vorbit aseara. SInca sunt entuziasmata; si bat frenetic din palme.. :)). Un chitarist al Loredanei, tricoul 8B-ului, o poza veche, o piesa de teatru, un frig ingrozitor, maini amortite pe cadouri, pizza, ciocolata calda, full house. O ora de stat in frig asteptand o masina care parea ca vin din alt oras. Si accent moldovenesc. A doua zi (azi), teza, un laborator de info cu ''intrusi'' (nu la mine), ras, telefoane, si multe multe amintiri.
Bat din palme; mi-e dor de oameni pe care nu i-am mai vazut din toamna; vreau sa rad, sa ma jos cu maimutoi, sa cant. Ma gandesc non-stop la un Craciun cu 4 brazi (adica primim cadouri de 4 ori:>), si un revelion planificat pe bloc. :))
Marti, LVA, 17.00, amfiteatru. Vom fi acoloo! :X
Noi.Noi.Noi.

Pa-ra-pa-pa-ra-pa-pa-ram!

Ma simt prea obosita..Poate in una din zilele astea voi renunta.La ce?.La tot:la a ma simti vinovata,la a face intotdeauna ceea ce e corect,la a vedea binele din oameni,la a spera.Da.voi renunta la.... la tot ceea ce ma inconjoara.. Pare ciudat?Ei bine,n-ar trebui.Chiar crezi ca sunt destul de puternica pentru a suporta tot ceea ce se intampla acum?..Well,I’m not..
M-ai intrebat de ce nu vorbesc niciodata despre ceea ce mi se intampla? De ce as face-o? M-ar asculta cineva? Tu m-ai asculta? Poate.Dar n-ai inţelege nimic cu adevarat din ceea ce se intampla cu mine. Nu mi-ai simti durerea, furia, dezamagirea.
Sa vorbesc..despre ce? Despre cat de mult imi este dor? Despre ei? Despre ce a fost? Despre faptul ca mi-e frica? Despre cum este acum? Despre problemele mele? Nici nu stiu de ce spun deja toate astea...dar asa mi-a venit.
Ce sa fac? Disimulez zilnic normalitatea, ma prefac că totul e bine. Pentru ca am si pentru cine si pentru ca si merita Da. Inca mai am putere..macar pentru un zambet.Nu iţi place ce auzi? Nici macar nu auzi. :))
Despre ce vrei sa iti spun? Despre faptul ca mereu e cineva langa mine? Sunt cei care raspund la telefon la 3 dimineata cand ii sun pentru ca nu pot sa dorm. Sunt cei care imi simt starea de spirit inca de cand le spun "buna". Sunt cei care au mereu incredere in mine si care mi-o insufla. Sunt cei fara de care ar fi ingrozitor.
La ce te gandesti? Ca sunt nebuna? Nu sunt. Daca as fi nebuna as uita, as schimba, as distruge.Nu mi-ar mai fi frica.
Nici nu stiu cui i-am scirs asta :)). Mie. Sau lui Radu probabil, care va rade pe mine pentru inca o saptamana.
Abia astept ziua de duminica: dupa 3 ani in care am incercat sa-i facem viata cat mai rea ca sa ne lase, anul acesta mergem la el in vizita cu cadouri; a zis ca ne asteapta cu sarmalute de post si portocale. Ingrozitor de dor si de el.
"Bang-bang: the witch is dead!" - cel putin sper!! Si totusi..mi-e frica!..


Paramore - Brick By Boring Brick
Asculta mai multe audio Muzica

Corpuri uzate si energii false.

In jurul nostru plutesc tot felul de energii. Mai bune, mai rele, mai ciudate sau mai infioratoare. Dar atunci cand nu iti dai seama cine/ce e in jurul tau e destul de greu..
E ciudat cum, acum ca nu va mai macinati voi am inceput eu.
E ciudat cum simti ca cineva e cu trupul langa tine, chiar daca tu nu il vezi. Si de fapt nu tu il simti; tu doar simti ceva; o agitatie nefireasca care creeaza emotii care nu sunt la locul lor.
Chiar daca au trecut 2 zile, tot ma sperie cand ma gandesc. "Cum s-a intamplat...?" "De ce...?" " E normal...?". Nu stiu cum s-a intamplat, nu stiu de ce, si sigur nu e normal.
Acelasi numar care ma urmareste, aceleasi persoane, aceleasi vise ziua, aceleasi telefonae noaptea; acel concert; nu as fi crezut... .
Fiecare gest, fiecare corp, fiecare suvita de par din aer; toti stiau! Eu urmam sa aflu mai tarziu. Trist si infiorator nu?
Mi-a fost frica si inca imi e..
Scuze si respect de recuperat fata de cineva..
Oficial e iarna. Pacat ca nu simt asta...
Cu aroma de vanilie... Monday bloody monday..

paramore - sunday bloody sunday
Asculta mai multe audio Muzica

Stupizii si Palma de Aur.

Influenta=
1) actiune exercitata asupra unui lucru sau obiect.
2) nume dat unei boli epidemice.
Sa presupunem ca adoptam definitia 2. Rezulta ca influentele sunt stupide si in plus, nu? Sau rezulta ca eu brusc sunt foarte rea; dar sa mergem pe prima varianta, unde influentele nu erau bune. O demonstratie? Desigur!
30 noiembire; sarbatorile galatiului & stuff, strazi inchise, aglomeratie, mirosul ingrozitor de mici, un noroi de 10 degete, harmalaie si multi nervi.
In ciuda celor de mai sus, 8B-ul a hotarat sa nu stricam traditia si sa iesim in oras. Fatidicele influente E-ice, D-ice, si B-ice nu s-au putut nici ele abtine si au vrut sa iasa cu noi. Le-a luat 45 de minute (de stat in mijlocul strazii proaspat inchise) pentru a se decide daca vor sau nu la McDonald's. In ciuda noastra, acolo am ajuns. Aglomeratie, mirosuri ciudate, un shake de ciocolata si o alergaturia buna si multi multi nervi. Dupa ce am ajuns sa fim doar 20, ne-am gandit ca ar fi bine sa mergem la Papadie, poate apare Voltaj; ghinion! Era Delia. Dupa ce am comis imprudenta de a ne pierde prin multimea care saliva la afona blonda, ne-am regasit sub un panou si am traversat pentru a ne aseza pe treptele unei scari din apropiere. Din nou, nervi, nervi, din ce in ce mai multi nervi. Cel putin eu.
Pentru c amica mea Criss nu ma suporta daca nu ma vede sarind, zambind si gesticuland bezmatic, mi-a "zburat" o palma cu scopul de a reveni la normal; a mers! Eu si Criss am inceput sa dansam si sa cantam ce ne venea prin cap, cu "fanii" nostrii care spuneau "Prostii aia o asculta pe Delia. Nu stiu ca aici a venit Michael Jackson, Lady Gaga & stuff :>:))". Amintiri vesnice pe peretii acelui bloc: noi!! Nici usurarea in comunitate nu va fi usor de uitat! :))
Mai tarziu s-a spart asa numita gasca, am plecat acasa cantand Voltaj si ascunzandu-ma sub geaca lui Razvan, de artificii.
Frica, nervi si noi. De acum fara influente!!

Voltaj - 30 De Grade
Asculta mai multe audio Muzica

Anything I want!..even though I don't want anything..

nu-mi pasa.

ma tot ascund si incerc sa par asemeni pietrei despre care-am filosofat,dura, puternica si rezistenta, fara sa-mi dau seama ca sunt ce ai spus tu..piatra care se sfarma usor, fara sa-mi dau seama ca de fapt ce am in minte e un ideal. si da..tind sa idealizez tot, mi-e bine doar in lumea mea ferita de realitate,rautati,minciuni,iar visele mele sunt singurele care-mi dau aripi si nu ma ranesc. m-ascund si nu am puterea sa recunosc, mi-e rau si vreau sa strig din toata puterea si simt mereu un gol in stomac,si tot ce vreau e sa-ti pot atinge pielea,sa-i simt mirosul,sa mi se prelinga lacrimile pe obraz cand iti vad zambetul,sa te simt si strang in brate in fiecare zi ca si cum ar fi ultima,vreau sa plang ,sa fii… dar nu intelegi, si esti prea departe, mi-e frica sa te pierd,sa fac ceva gresit, nu stiu cum sa-ti vorbesc.si nu mai vreau sa ma gandesc la ce va fi sau cum va fi, nu vreau planuri,promisiuni,ganduri. imi dai sperante si-apoi fugi, iar cand vreau sa ma inalt, imi tai maiestreste din pene.esti tu, si atat,si poate tocmai asta ma face vulnerabila.vreau doar sa simt, si crede-ma e ca un drog.si poate…nu-ti pasa ca-mi pasa. o speranta mult prea egoista mi se-nfiripa zi dupa zi in suflet, ma macina, nu ma lasa sa dorm…ca si tine de altfel. cui ii pasa? m-am lasat dusa de val si nu-mi pasa unde-ajunge.sper acum, mereu si cred ca pentru asta m-am nascut. cui ii pasa? e atat de obositor sa fiu mereu de nepatruns, sa cred si sa par ceva ce nu sunt, sa zambesc mereu ca si cum totul e perfect, doar de frica reactiei tale…e impotriva principiilor mele,si stiu ca nu e mult si stii la ce ma refer si totusi cum se poate sa nu-mi pese cum se va sfarsi,sa ma asez de bunavoie in cutitul tau,sau daca ma vrei sau nu? vreau sa sti, sa fi, sa dai sa nu-ti pese de altceva. stiu, nu poti, si n-ai decat sa critici dar…cui ii pasa? te iau asa cum esti, cu bune cu rele, cu fericiri cu tristeti si mai presus de toate cu zambetul ce-alunga orice fel de indoiala.vreau sa fug de tine,inspre tine,dupa tine,mi-e frica,plang,tremur,sper,zambesc,plang iar si apoi rad si m-am indragostit de un strain. cui ii pasa ce crezi?cui ii pasa daca intelegi? mie nu si tocmai de aceea ma duc pe strada, in ploaie,sa strig ca sunt mai bine ca oricand. altceva nu-mi pasa.


Pentru ca acum 5 ani mi-a fost de mare ajutor:

Linkin Park
Asculta mai multe audio Muzica