Adapt!

Screaming: Aici e gol!! Acolo cum e?
Whispering: Detasare.

Experimentez viitorul. Sarituri in timp. E urat si greu si te face sa respiri si mai; dar e necesar. E ca o simulare. Ma agat de fiecare mana intinsa fara sa ma uit a cui e, si descopar ca de la inceput aparusera semnele.
Se apropie ziua. Mi se apropie ziua. Ti se apropie ziua. Ni se indeparteaza ziua..
Multa substanta, echilibru, idee extrem de inteligent exploatata, un mesaj transpus in cuvinte intr-o maniera demna de dat exemplu.
Nimic nu este la intamplare. In timp ce eu nu reusesc sa fac macar un pas fara sa ma poticnesc, fara sa ma intreb daca nu am uitat ceva in urma, daca nu am luat-o prea repede, daca n-ar trebui sa ma intorc.
Sunt mai ceva ca o tanti care a plecat in graba de-acasa si se framanta gandindu-se daca nu a uitat gazul deschis, lumina aprinsa, fierul in priza...
Nu stiu cum se face, totusi, ca mereu ''uit'' gazul deschis indelung, suficient cat pentru o combustie spontana, ca niciodata nu se consuma indeajuns de mult becul, incat sa ma impiedice sa nascocesc o licarire de speranta, ca oricum fierul e permanent in priza, altfel nu gasesc de unde ma ard atat de tare.
A, ba da. Stiu cum se face.
Se face ca peste tot apare acelasi final de film, acelasi numar, apar enigmele mele vechi si rezolvari tarzii..
Nesiguranta care nu-si are locul.
Vreau sa te mai gasesc; ca vineri..
Spune-mi unde vei fi..


Primul ceai neindulcit impreuna. I'm keeping you forever and for always.
Felicitari Elvenspot pentru Infomatrix. Scuze, inca nu.
Still fresh.
?