Reconnect.

Nu pot azi. Si nici nu am chef sa pot.

Pamantul se despica in mintea mea si voi toti cadeti intr-un hau intunecat.Nu, nu. Nu veti simti cadere libera. Ar fi prea frumos, nu? Va va lovi in cadere fiecare cuvant ce a cauzat dureri celor care v-au iubit.

Azi am ucis orice speranta si imi vine sa rad de tentativele mele de a crede. Maine le voi invia pe toate,desigur, si voi crede din nou dar pana maine am de gand sa tes cel mai negru posibil cu cel mai mort chef posibil. Azi nu mi-e dor de nimic si nu mai vreau sa imi amintesc nimic. Orice frantura din ce inseamna realitatea mea ma calca pe nervi si sar ca arsa. Imi vine sa izbesc tot ce am in cale dar ma calmez incet, respir tot mai regulat ca sa imi umplu plamanii cu liniste. Nu am mai iesit din casa de vineri; si nici nu am de gand s-o fac. As vrea sa ma abandonez uitarii dar degeaba incerc. Fac variante de bac cu Liviu, ascult muzica si imi imaginez lumea noastra inchisa in limite de foc.Norii s-au adunat ca sa imi fure apusul. In fictiunea mea de azi nu exista astre. Las intunericul sa se aseze gros si greu.
Nu mai vreau sa plec. Nu mai plec.