His Cup Of Tea.

"Poate" si alte dorinte de Craciun

2011-12-17T16:11:00.000+02:00

It was cold and gray out. The world looked as it had been thrown up by a Tim Burton movie, and I loved it.

Cu totii am pierdut sau vom pierde mai devreme sau mai tarziu pe cineva drag.
Poate ca ne simtim neputinciosi in fata acestui gand maret, inevitabil intr-o viata de om. Este si normal, orice fiinta se naste, traieste si moare.
Si totusi care este motivul datorat lacrimilor pe care le varsam, desi acceptam atat viata, cat si moartea ca pe un dar?
Inca nu am gasit raspunsul... Inca il mai caut...
Sunt momente in care te pierzi printre ganduri, iti amintesti cu drag despre cel sau cea care nu mai este, plangi si suferi fara ca nimeni sa te vada, pentru ca suferinta te face slab.
Privesti nostalgic ziua de ieri, iar ziua de azi iti pare un nesfarsit desert de crime, de suflete ratacite si de linisti apasatoare...
Doar un pustiu incarcat de tristete...
Si totusi unde a disparut zambetul de pe fata ta? Chipul celui sau celei ce pierde ceva il distingi intr-o multime de rasete si zambete. E acea tacere pe care o simti in jurul lui, o privire pierduta, o lacrima scurgandu-i-se pe obraz.
Si poate uneori il arati cu degetul sau il compatimesti, insa stii undeva, inauntrul fiintei tale, ca si tu vei trece prin aceleasi stadii cand vei pierde pe cineva drag.
Cine stie ? Poate vei suferi si mai mult, poate vei pierde ceva si mai important, poate vei ramane fara ton raison d’etre...
Cine stie ? Prea multi de « poate »...

~

In alta ordine de idei, a venit si decembrie. Desi afara e uscat, mi se pare ca ploua marunt, dar des, in timp ce crengi batrane si intortocheate stau dezgolite fluturand a despartire in vantul care da impresia unui ger aspru.
De Craciun nu vreau decat liniste; nu ma pot gandi decat la o camera au pereti albi, cu un pat mare si alb si carteva carti langa...A si multe cadouri! Vreau sa dau atat de multe cadouri..

Prea tarziu...

2011-04-26T22:11:00.002+03:00

Imi pare rau…
Imi pare rau ca am fost…imi pare rau pentru tot ce s-a intamplat. Pentru sperantele false, ce ti le-am dat din inconstienta si egoism, dar cu care ma hraneam si eu. Imi pare rau ca te-am ranit. Stii , as fi vrut atat de mult sa zbor, sa ajung la tine. Dar m-au obligat sa-mi tai aripile, si eu am fost de acord, am privit cum totul se prabuseste in jurul meu si nu am facut nimic. Azi nu mai am aripi, eu sunt jos, iar nu esti sus.. esti langa mine; dar nu mai vorbim aceeasi limba.
Am fost lasa, si slaba si mi-a fost teama. Nu e o scuza. Si cine stie poate ca a fost mai bine asa, dar totusi, puteam sa te scutesc de durere si n-am facut-o. Imi pare rau.
Nu ma ajuta cu nimic acum regretele, si astea sunt doar cuvinte digitale pe o foaie ce nu exista in realitate. Dar sunt adevarate. Stii, inca te visez. Vise chinuite , faurite de o minte bolnava.
Nu ma astept sa ma ierti, nici macar sa ma privesti din nou in ochi. Nu merit asta. Merit durere si singuratate…si cu asta am ramas. De curand am privit in jurul meu. Cat de dor imi e de tine.. sa-ti simt cuvintele trecandu-mi prin vene si sa uit de tot. In tine am crezut, langa tine am fost libera.

Photo: Alice Goce.

So I got busy throwing everybody underneath the bus.

2011-04-10T21:50:00.001+03:00

Taci.
Nu ma mai asculta,
dar spune-mi,
ce te va mai lumina?
Taci.
Nu ma mai chema,
dar spune-mi,
cine te va mai striga?
Taci.
Nu ma mai vedea,
dar spune-mi,
unde te voi mai avea?
Tu.
Sa te arunci din
cer as vrea,
Eu.
Sa ma arunci
in tine-as vrea,
Noi.
Se ne arunci in
apa soarelui rasare,
sa ne faci
sa vedem viata,
sa ne simti
in multimea infinita...
Da, asta as vrea!

Vlad, Sibiu. Soare, vacanta. Reuniuni, prieteni. A doua fosta banca de la geam, impacari. Prieteni, ?.

Photo: Andreea Retinschi ♥

Fake it, they won't know.

2011-02-04T22:56:00.002+02:00

this is the result of all those yucky feelings in my stomach and the head ache you all caused.
this is every fucked emotion that sends you crying into your palms and writing prose that says other things but really just means fuck you.

it's revolting and it's sickness and it's dirt and it's flies and it's hate and it's miserable and it's the worst way we could ever fall and it's violence.

you will hate this.
but it's a part of me, right now.
red's not a fast colour-it's an angry one.

grow your secrets in your hair because, darling, no one will search for them there.

"Colegi de la gradinita, uniti-va!"

2011-02-02T14:16:00.002+02:00

Ieri am avut parte de o superba reuniune de 10 ani de la gradinita. Ce copii mari!
Am stat cu totii in jurul celor 2 mese rotunde de sus si ne-am amintit iubirile noastre de acum un deceniu, de educatoarele si staff-ul de la gradinita, de canile de inox si mancarea dubioasa, de prieteniile Jul-Anca-factori exteriori neimportanti, de mine si Razvan si jocurille noastre inainte de culcare, de Luci si doamna Costache si toate bataile pe care le-a primit, de patul lui Lili si Stefania, de Radu si Ioana, de Razvan si Virigil si de toti ceilalti carora numele ne suna cunoscut dar nimeni nu-si mai aminteste fetele. Si dupa a urmat Mafia- cu Jurda mereu mort si Anca-fata-de-killer; mai vreau; mai mergem.
♥ ne vedem peste 20 de ani!

There are nine million bicycles in Beijing..

2011-01-26T15:42:00.002+02:00

Elevul începe în partea statistică a coşmarului. Seamănă, răsărind. Amin. Divergenţă, convergenţă. Limite. În faţa ochilor noştri. Nord şi sud. Alternanţă. Cu alte cuvinte: atenţie, copii. Evaporarea conştiinţei planetare. Difuzarea atenţiei, curenţii dispar spre nord şi spre sud. Punct. Supradimensionare punctiformă.

Motorul termic trece în stare lichidă, modificându-se numărul moleculelor unite prin legături slabe. Lichid. Ou fiert, gălbenuş. Gripă. Tricourile albe ne distrug. Se udă. Vreau savarină. Dulce ceaţă. 70-80 cm. Mortu’ rage. Scrie infect. Îi vine apa. Se rupe. Liquid tension. Experimente. Poveste vie.

Despădurire. Sărăcire în specii. Populaţii, maimuţe. Ce bine era când nu era SIDA... Te pătrunde. Te descompui rapid, cât îi hăul şi bârgăul. Civilizaţia sunt tâmpiţi. Mă apucă râsul. God, please no photos. Au transformat pădurea în chitări. Mahon, palisandru. Lumea te vrea prost. Gândirea e coşmarul omenirii. Se va cupla. Informaţia are nevoie de un gânditor prezent. Vei fi fost mâine acolo, aici, niciodată? Sunt pe drum. Suntem reproducători. Numele, prenumele.

HAZARDUL PROVOCAT A AVUT REPERCURSIUNI asupra mediului înconjurător, ce a cauzat extinderea limitei la dreapta către infinit, printr-un şir format dintr-o fracţie supraunitară, ale cărei infiltraţii în sol au cauzat irigarea acestuia. Apa în capilare se mişcă în soluţie, aducând nisipuri minerale, ducând la solidificarea biscuitelui. Un element care aparţine solului creşte diavolii din adâncuri. Modificare naturală, nimic negativ. Whiskey and women, ridicate în spaţii cu patru dimensiuni. Modificare structurală a cifrului păcătoşilor. Miroase frumos, dar gustul a amar. Film. Acum. Deştept şi repede. Întrebări?

3 dive se pregatesc sa plece la munte..

Reach the Universe -2011

2010-12-31T04:20:00.003+02:00

imi arunc niste ultime ganduri diminuate de somnul pricinuit de zile intregi fara somn. un inventar al celor 12 luni trecute ar fi atat de banal incat sarim peste. am ramas in urma cu mult, dar simt ca s-ar putea sa revin cu putin efort. si prin asta vreau sa spun ca, desigur, a trecut prea repede. da, toti zic asta, multi dintre ei chiar afirma ca nu stiu cand s-au scurs atatea zile; eu imi dau seama. in tot cazul, nu avem puterea de a ingheta timpul asa ca trebuie sa facem si noi ce putem. se deruleaza in mintea mea filmul ultimului an, un an mai altfel, ca toti ceilalti. aprind veioza amintirilor si discern. sa nu uit sa ma gandesc la dorinta pe care mi-o voi pune la miezul noptii sau la prima imbratisare. deja ma vad peste cateva ore tinand paharul de sampanie in mana, inconjurata de cei mai apropiati si mai buni prieteni, care au fost langa mine de la primul 12 noaptea al lui 2010 pana la ultimul si care vor mai fi si mult timp de aici inante. toti vor incepe numaratoarea inversa si cu o bucurie practic nejustificata, dar fireasca. va fi dovada trecerii ireversibile a timpului, dar realitatea se va pierde sub urarile de la multi ani si sutele de mesaje trimise, care vor bloca retelele. ma gandesc acum la artificii- ma sperie, dar imaginandu-mi scenariul trecerii in urmatorul an, ar putea sa simbolizeze aspiratii, incercari de a ajunge la un ideal si zgomotul acestora cand ajung sus, pe cer, sa fie punctul culminant al drumului spre ceea ce ne-am propus. sunt un simbol al inaltarii la urma urmei.

inca vreo 8 ore..e totul terminat ca sa o poti lua de la inceput?..sau nici nu te-ai gandit?

suntem atat de mici in universul asta... sa ne bucuram, dar, de ..ceea ce a ramas.

Iar noi mergem la Ralu sa ne incretim parul. La multi ani linistiti!

Catatonya.

2010-12-24T21:32:00.003+02:00

Timpul se nulifica.
Spatiul se nulifica.
Aerul se nulifica.
Sansele se nulifica.
Spiritul se nulifica.
Sentimentul se nulifica.
Intr-o zi am sa nulific si oamenii. Oamenii merita nulificati. Merita..
"Cand?" Nu stiu exact cand, dar cert e ca mai e ptuin pana la marele nimic.
"Ce e cu tine?" Aud des si ma enerveaza (hai, manutele sus!). Parca as fi bolnava. Sunt pe picior de plecare. In seara asta am sa ma uit pentru ultima data la ceea ce obisnuia sa fie viata mea. Reactia va fi spontana; nu pot sa o anticipez.

Nepasarea ia amploare.
Oh, and thank for bringing me to Catatonya.
Pun capat si acestei zile.
Craciun linistit!

♥.

2010-12-10T23:24:00.003+02:00

I think we should try. I think I could need this in my life and I think I'm just scared, that I've done too much, but I know that there's a little bit of something me, in everything you now.

You think I'm weak - but I think you're wrong.

2010-12-09T15:59:00.003+02:00

I'm scared that I know too much..
@Roxana .
Multumesc, Roxi.

Nouăşpe? Nouăşpe cum?

2010-12-01T22:17:00.007+02:00

19:37.
23 de minute şi atât. Atât am să-l mai aştept. După, o să plec şi o să încerc să nu mă uit înapoi. Oamenii trec şi se uită lung la mine. Am rochia pătată şi pielea murdară. Văd în privirea lor cum se întreabă pe cine aştept. Dar ce rost are să le spun? Oricum nu le-ar păsa. Sunt doar curioşi şi ipocriţi.
Rememorez corpuri uzate şi energii false; am faţa colorata de artificii si sunt strânsă mult prea tare in braţe- mă sufoci!
E prea târziu si a-nceput sa ningă.. Vreau să ştie toată lumea că ninge; dar ei dorm, n-au credit, retele sau net. Ei niciodată n-au. Niciodată nu. Iar cei care au, nu sunt niciodată multumiţi şi dispar, nu se ştie unde, dar nu vor mai fi găsiţi niciodată. Asta a fost alegerea lor.
Ce linişte e...
Ce caut aici? Pe cine aştept? Cât e ceasul?
Opt.
Vântul m-a împăştiat în toate părţile. Nu ştiu ce mai fac aici. Mă ridic şi deşi simt că nu ar trebui să fac asta mă uit şi aştept câteva secunde. Dar nu e nimeni... Plec. Ninge. Şi fulgii de afară spală zăpada din mine; şi îmi curăţă rochia şi pielea.
Pe lângă mine trece un străin. Pare disperat şi tot strigă un nume. Îmi pare cunoscut, parcă l-am mai auzit cândva. Mă opreşte şi mă întreabă dacă am văzut-o pe Ea.
- Da, acum 23 de minute Ea înca era acolo, îi răspund după care paşii mei se opresc din plâns. Plec fără să mă uit înapoi, lăsând dâre de curcubeu pe asfalt în urma mea.

Et in arcadia ego.

2010-11-18T21:23:00.002+02:00

O zi intunecata. “Ce urat.” ai spune. "Nu se mai opreste ploaia?"Nu mai. Ploua cu stropi mari si era prea frumos ca sa nu iesi si sa canti si dansezi. Dar voi, jalnici ascunsi sub umbrele cu mesaje cretine, nu puteti sa vedeti si altceva. Voi nu vedeti in profunzime, si as putea spune ca e un blestem. O, da! Sunteti blestemati sa vezi doar exteriorul. Cum nici noi nu vedem decat scoarta copacului fara sa stim cati ani ascunde in interior. Singura cale de a afla este taierea copacului. Ar fi o idee. Sunteti urati, provocati dezgust si nici ploaia parca nu va mai ploua.
Amicul P.
Dragul Amic P., e mereu acolo afara sa te duca in brate, sa-ti vorbeasca incet si sa rada la glumele proaste pe care le faci. Ciudatul amic P. . Buna!
Si tu, draga mea, nu crezi ca intreci masura? Nu crezi ca ai prea multa incredere? De ce renasti? ti se pare ca esti o pasare Phoenix, sau ce?!
Pana atunci nou ne continuam jocurile postesti si copilaresti. Cine esti tu?!

Amice-asculta!

From fall to fail.

2010-11-14T20:23:00.002+02:00

"Şi e aşa de frig.. Nu e nimeni aici. Şi e aşa de frig..Suntem singuri aici şi suntem morţi.."

Daca nu ai un raspuns am eu intrebari:
"ce-a mai ramas?"
Ia-ti o lanterna si iesi afara, acum. Si vezi sa nu ajungi sa-ti spui "credeam ca stiu", caci zic eu ca e oricum neplacut si deloc comfortabil.
Zvarcoleste-te bine, si dupa, suna-ma. N-o sa adorm, promit. Multumesc ca m-ai ascultat. Poate nu m-ai inteles; nu e problema mea, caci e randul meu sa fiu rea si egoista.

Get out! Leave! RIGHT NOW!

2010-11-04T15:52:00.003+02:00

M-am saturat de tine. Tie iti place cum iti vorbesc, cum te privesc, cum te evit? Tu ignori sau pur si simplu nu realizezi?
Faci aceleasi greseli iar si iar si iar si eu nu mai vreau sa fiu acolo. Nu meriti, nu mai are rost.
Am plecat.Ma asteapta inca o speranta de a se face mai repede seara. Daca citesti, daca intelegi si daca poti, fa o schimbare!
I won't break, I won't die. I'll just change.

Sunt mai usoara.Sunt plina de contexte si imi doresc o masca de culoarea pielii.Si ce daca?

Old friend, friend.

2010-10-16T23:23:00.000+03:00

Hei! Tu de colo! Da, tu! Aseaza-te o clipa langa mine, pe bordura asta prafuita. Aşa. In zilele astea e mare lucru sa te bage cineva in seama.
Stiu, cam arde soarele aici, nici urma de umbra, dar uite, mai am in palton o gura de bere, am deschis-o mai devreme. Haide, nu te sfii acum, da un gat! Ei, cand eram si eu de varsta ta aveam vise mari... Da... Razi tu razi Harap Alb, dar rapciugile astea de haine au fost si ele bune odata, cine mai stie cand. Cat despre barba asta jegoasa, nu prea am ce-i face. Ma spal in Dunare, in apa-n care tu .... nici nu-ti mai aduc aminte..
Mai bine da-mi si mie o tigara. Asa. Si vino mai aproape, ca nu prea te aud bine.

Ne-a fost dor de noi.

Ceai?

2010-10-09T23:30:00.002+03:00

Roşu.
Peretele era roşu, cu o reclamă la o bere scumpă.
Cafeniu.
Mesele, pătate de scrum din scrumiera albă care era prea plină.
Negru.
Ceaiul. Mirosea a scorţişoară si rom.
Alb.
Ziarul, cu aceleasi ştiri de dintotdeauna.

Walk away.

Si raceala ingheata, ochi albastri!

2010-10-02T21:17:00.000+03:00

Visul meu cu ochi albastri… "Am pasit printre sentimentele unei fete imune la realitate."
Mi-am pus castile si am inceput sa merg spre "locul meu". Era cladirea aceea neterminata din centrul orasului, cea inalta din care vedeai lumea agitandu-se, masinile formand lungi coloane, civilizatia aceea fara sfarsit. Si cand ploua, mai ales atunci, iubeam cum se se spala orasul de oameni.
Cand am ajuns pe acoperis, am vazut un ghiozdan. Ma intrebam cine ar fi venit la ora aia aici si era pentru prima oara cand imi simteam locul invadat.
" OH! Cine e baiatul ala?" voiam sa ma enervez, dar pana si asta mi-era lene sa fac. Am ramas in spatele lui si il priveam cum mazgalea ceva pe o foaie.
" Frumos…" am spus eu incet. A tresarit si ma privea cu niste ochi mari si uimiti, albastri si limpezi ca un ocean. Am zambit potolit si am lasat capul in jos. Ma privea insistent si incerca sa zica ceva. I-a sunat telefonul, s-a intors cu spatele si eu am disparut.

Carare deschisa cu capat de ignoranta care surade si se uita atent incercand sa ghiceasca la ce te gandesti.

Ne vedem vineri! (Vreau sa vii vineri..)

They're my best friends- best of all best friends!

2010-09-25T22:04:00.008+03:00

Azi am invatat ca mersul la baie e periculos; mai ales iesitul din baie. Pentru ca puteti gasi in hol, cand iesiti, 12 copii cu zambete pana la ceafa, iar tu sa ii intampini cu o fata gen "sala 23", pentru cunoscatori. Dupa o noapte cu mesaje gen "nu voi raspunde la telefon pana luni. nu sunati decat daca e urgenta, nu vreau sa stiu de nimeni." cel mai bun remediu sunt, ca intodeauna, tot ei- plus un fim Harry Potter (fiecare cu obsesile lui), un tort facut 'in casa' la Chip si Dale, un ceas englezesc, un lantisor instelat, o sticla cu chestie verde, 'fulbal', țușca si multa multa iubire.
Uneori mi se intampla sa vreau sa mor … dar imediat imi reamintesc ca am cei mai minunati prieteni din lume si ca i-as dezamgi enorm facand vreo prostie.
Inca nu stiu ce sa zic; si suna stupid, dar e.
Nu stiu ce altceva sa fac decat sa ma uit la cele multele poze si sa va multumesc:
Lya, pentru ca stie sa organizeze cele mai tari petreceri supriza, pentru ca minte fenomenal, pentru ca a fost cu mine cand s-a miscat pentru prima oara si pentru ca e prietena mea cea mai buna.
Cristi, pentru ca are grija de mine, pentru ca e in stare sa faca orice ca sa ma vada zambind, si pentru ca imi e prieten.
Bonty, pentru ca are o fata de ''oh my God", pentru ca pleaca cu mine noaptea in peregrinari, pentru ca imi gaseste baieti cu ochi albastri si pentru ca stie sa aiba mereu ultimul cuvant.
Criss, pentru ca e mereu sufletul petrecerii, pentru ca primeste cu entuziasm orice prostie zic, pentru ca e sincera si pentru ca ii plac esarfele mele.
Dyd, pentru ca e al meu mann, pentru ca da cele mai tari maximuri posibile, pentru ca ma suprinde mereu, pentru ca e alaturi de mine si pentru ca ma iubeste.
Anca, pentru ca imi zice mereu ca sunt frumoasa, pentru ca ma gaseste mereu cand plang sau sunt suparata, pentru ca e adorabila mereu.
Raluca pentru ca e pestele meu preferat, pentru ca a alergat kilometrii intregi cu mine prin scoala, pentru ca stie mereu ce sa zica, pentru ca ''e o nesimtita", si pentru ca Pi*dy te iubeste.
Alexandra pentru ca ma accepta asa dezordonata si ametita cu msunt, pentru ca se uita mereu cu multa dragoste la mine, pentru ca imi e mereu alaturi si pentru ca ma consoleaza intr-un mod aparte.
Miruna pentru ca e mama mea, pentru ca e mereu realista, pentru ca are cele mai neasteptate reactii posbibile, pentru ca are mereu grija de mine, pentru ca pot sa o sun mereu sa-i zic ce am pe suflet, pentru ca stie sa dea cele mai bune sfaturi, pentru ca ma asculta, pentru ca e acolo pentru mine si pentru ca o iubesc tare tare.
Razvan pentru ca e Kevin in primul rand, pentru ca e special si adorabil, pentru ca il iubesc, pentru ca imi zice "Heeeeeey" asa cum numai el stie, pentru ca ma cunoaste mult prea bine, pentru ca imi intelege fobia cu 23, pentru ca e mereu acolo cand am nevoie de el, pentru ca e el.
Radu pentru ca zambeste mereu, pentru ca e prima persoana la care ma uit in fiecare dimineata cand intru in clasa si pentru ca a reusit sa-mi fie prieten atat de multi ani.
Dragos pentru ca mi-a pus stele la gat, pentru ca imbratisarile lui au efect de medicament, pentru ca sunt "unitatea de masura a lucrului mecanic" a lui, si pentru ca a rezistat atatia ani cu mine.

Speechless. Multumesc. Sunteti fantastici!♥

Povestea oricui- 24.09.2010

2010-09-24T00:01:00.000+03:00

A inceput acum trei ani. A fost sclipirea din ochii unui copil atunci cand cere o jucarie sau zambetul cerului de dupa ploaie sau chiar sunetul ploii intr-o dupa amiaza tarzie sau rasuflarea greoaie a unui batran la caderea noptii. A fost cerul si norii si soarele si ploile de vara. Ai venit ca un rasarit din acelea care iti incalzesc privirile si iti topesc sufletul. Ai fost cel mai minunat apus si cel mai cald suras pe care l-am vazut, iubitul perfect cu chipul perfect si transparent. simplu. O furtuna si-apoi calmul de dupa ea, valurile ce spargeau marea si adierile ce o linisteau.
Eu eram marea, goala dar plina de temeri, pe care ai reusit s-o potolesti numai privind-o. Pe care ai sarutat-o ca pe-o ploaie usoara. Pe care ai facut-o sa-si scuture valurile, tremurand.
Imi dadeai parul la o parte si-mi spuneai povesti ori ma faceai sa rad. Imi opreai timpul in loc numai cu doua cuvinte si erai magic.
M-ai invatat ca orice ploaie isi are sfarsitul in razele soarelui si ca orice zi se-ncheie cu o noapte. Ca fiecare iarna incepe cu ultimele zile de toamna si fiecare sarut e-o despartire. Fiecare eu se termina in tine si fiecare tu incepea din nimic; brusc, dar de nerefuzat. Ca zilele nu sunt altceva decat prelungiri ale noptii si ca noi nu suntem decat o prelungire a unui cer plin de stele.
ai fost tot ..

Mi-e dor de tine. (La revedere!)

2010-09-23T01:30:00.001+03:00

Mi-a zambit.
Avea ochi de copil si zambetul ii era cald si frumos.
Era fraged. Era proaspat. Era asa cum doar copiii sunt – cald, deschis, sincer.
…

A plecat.
Am alergat prin noapte sa il prind.
I-am furat o atingere de mana si o imbratisare in mijlocul strazii. Asta e tot ce-mi amintesc.

Si… i-am furat zambetul, caci azi, acum, zambesc cu zambetul sau, iar ochii mei au devenit senini, intocmai ca in vremea copilariei.
…

A plecat.
Probabil n-am sa-l reintalnesc prea curand, caci a inceput toamna.

Dar ii port zambetul prin lume si ii las pe toti cei ce ma intalnesc sa il fure de la mine. Este destul pentru toata lumea!
…

Cand vei vedea ca toata lumea zambeste cu zambetul tau, sa stii ca eu ti l-am furat si l-am raspandit in lume.
Iarta-mi, te rog, gestul de a-l fura. Mi s-a parut, pur si simplu, irezistibil… Caci ti-am iubit zambetul de cand ti l-am zarit!
…

Of, daca-ai sti cat de dor imi este de zambetul tau!

Just promise me we'll find better days!..13 sept. 2010.

2010-09-13T09:44:00.004+03:00

Am mai tras o data aer in piept pret de 5 secunde si am simtit cum incepe sa-mi vajaie capul. Am clipit si am inghitit cu noduri. La ce bun, m-am gandit, sa intru in fibrilatie inainte sa apuc macar sa intru in Sala Mare?
M-am mai uitat o data in spate. Ultimele clipe de liniste.
Apoi, am mai facut un pas si am intrat in groapa cu lei.

Despre scoala m-am mai plans si aici .
Going Back to the corner where I first saw you; gonna camp in my sleeping bag I'm not gonna move..

It's almost cold, but not cold, it's windy and cloudy.

I feel likespring when summerends and fallbegins.

2010-08-31T11:40:00.000+03:00

hei Flaum, hai sa fim deprimati impreuna; sunt atat de tradata de vara, incat nici parul nu mai are aceeasi culoare.. ma gandesc sa ma tund.
hei Manninrollstuhl, nu vrei sa urci la un pahar de vin rosu? e cam dezordine in ultima vreme pentru ca in camera mea s-a mutat un paianjen si nu-mi permit sa-l deranjez cu led zeppelinurile mele la cutie.
hei Mannmittassetee, nu vrei sa urci la o doza de bere? poate m-ajuti sa compun al cincilea anotimp si sa-l distribui gratuit consumatorilor de nopti albe in loc de mesaje de dragoste intre un junghi si-o migrena.
hei Zehe, nu vrei sa urci la o cafea? hai sa ne distrugem reciproc; oricum nu mai vorbeste nimeni cu tine in ultima vreme, iar eu nu sunt in stare sa leg doua cuvinte - fericirea e gratis degeaba.
hei Blumenhandler, nu vrei sa urci pana la mine? daca esti obosit am sa-ti trimit prin posta liftul iar daca-i parul suficient de lung promit sa-ti impletesc un blues intre etaje.

hei tu, respira-mi ultimele zile.

You cheat us when you feed us with the lie

2010-08-29T21:55:00.000+03:00

Furie. Cel mai josnic si mai nedemn sentiment. Mi-e rusine. De mine, de voi. Cum poate furia sa transfigureze corpul, mintea, sa metamorfozeze fara regret cel mai frumos caracter. Furia creste… dar pe cat creste pe atat se dilueaza… asemenea culorii unei pensule inmuiata calm in apa menita sa curete, sa stearga, sa dea transparenta. Se imprastie ca o molima in unghiurile corpului si ajungi sa o simti in varfurile degetelor.. in firele de par. Furia e perversa si memoria o hraneste. Cand in minte iti vin din nou imaginile ce ti-au trezit furia, ea parca renaste si din acele adanci unghere simti o tresarire violenta, sarmanta care ii da putere urii sa incolteasca si sa semene venin. Dar nu, tu nu esti asa… stii asta dar nu te mai poate stapani nimic. Simti cum clocoteste sangele in aorte, cum vrei sa distrugi, sa te transformi in bestie, sa uiti de tot ce ai invatat, sa uiti ca esti om. Dar nu uiti. Nu uiti pentru ca stii ca te vei dispretui amarnic, stii ca nu vei ma avea curajul sa privesti oglinda fara teama ca se va sparge…
Am sa fiu atat de puternica incat sa pierd.
Explicatia succinta a teoriei abordate de oameni plictisiti: a fost sa fie.

Estesan pentru suflet- 23 Jul.

2010-07-23T22:42:00.000+03:00

Zi abundenta in semnificatii? Nu ma plang. Scriu acum pentru ca urmeaza ca ceva sa faca lucrurile sa nu mai fie la fel. Dar nici uimirea, nici intrigile si nici chiar propria mustrare de constiinta nu-mi vor lua ceea ce am. Si ce? Vom trece cu totii prin asta, caci am primit dimineata mesaj cu "Nu te lasam singura!" si am fost brusc cuprinsa de speranta si gandri bune. Inca nu vreau, dar trebuie. Luand exemplu ora 12:07 care nu va putea fi repetata la nicio cerere a fiintei mele. Fiecare moment e unic si e cu atat mai frumos cu cat nu incercam sa fortam oranduirea fireasca. Atunci soseste in gara acel tren care duce departe pesimismul, lasandu-ma in formula mea initiala, cu bucurii de om simplu si roseata in obraji la fiecare cuvant al tau. Caci nu par, dar sunt o copila cu griji artificiale si cu cuvinte prea sarace pentru a-mi comunica sufletul.

Voi vrea sa fiu tinuta in rasete, voi vrea..

Ne vedem luna viitoare..voi vrea mesaje de ''Happy anniversary'' pe 28 iulie!

Poate tu vezi verde albastrul meu

2010-07-20T22:52:00.000+03:00

In acelasi loc ca acum un an, insa mai rau. Tot o privire peste umar, tot o imagine capabila sa prabuseasca. Ma intrebau daca mi-e rau. Mi-am pierdut cumpatul. Am uitat ca trebuie sa respir, sa misc, nu imi aminteam cum am invatat sa vorbesc. Daca ceea ce voiam sa spun nu corespundea sunetelor pe care aveam sa le scot?

Sa-ti spuna in lumea inchipuita ca pleaca si se intoarce imediat si sa-l vezi venind in realitate. Contradictie a legilor sfidate de inocenta fiintei. Timiditate in ascensiunea catre sublim.

Mocneste teama in mine si privirea-mi fuge peste minutele lacome de timp. Ore numarabile pe degetele unei singure maini presarate cu nesansa. Mi-e frica. Voi ajunge in fata inevitabilului si intampinarea se vrea demna. Imi repet cat de important este si cautand argumente pentru aceasta credinta, mintea dispera si eu pierd ultimul vag argument. De ce? Si de ce ma intreb care este motivul? De ce imi pun problema unui motiv? Aprofundez lantul secventelor propriei psihologii in scopul de a uita de frica pentru derularea inca viitoare. Va fi asa cum mi-am imaginat?

Anul trecut goneste si e la cateva minute distanta de pragul finalului. In urma sa a lasat atat de multe.. Azi ar fi trebuit sa-ti spun.. Acum n-o sa-ti mai pot spune deloc..

Tu-du-du-dim.

2010-07-13T12:51:00.000+03:00

Jul a prins mingea de la Daniel. Si-o arunca, culmea, cu tinta spre Lya, mami (cand va termina cu clatitele), Diana si Dali.

I'm no fool, I'm just upside down!

2010-07-12T13:07:00.000+03:00

Esti realizata atat de bine incat te admir pentru cat de bine poti sa cultivi in mine dispretul. Dar cate oase nu inghit multi pana sa ajunga sa nu-si mai doreasca sa vada peste? Faci parte din categoria celor care trebuie sa convinga ca cei prosti sunt indispensabili pentru taria de caracter a celor de tabara opusa..
Provoci cicatrici superficiale, ale carei dureri au proiectii care se vor resimti si peste ani. Din ce cauza? Din cauza celor doua persoane pe care le consideram si care repeta un nonsens de-o vreme? Ca toti gresim, ca este rautate, mai putin important, ar trebui sa ne respectam, sa scrasnim din dinti sau poate nici macar atat, stiind ca se mai intampla si uneori o si meritam. Platim cu totii greseli precedente. Pot accepta ca tu sa-mi faci asta, ca ea a a fost nascuta cu scopul de a ma abate de la firesc, dar nu pot tolera ideea ca nu vei fi nici azi aici pentru mine dupa toate zilele in care as fi asteptat un cuvant. Ma amagesc zicandu-mi ca poate daca timpul ar inceta a ne mai alerge cu atata dusmanie, am avea mai multe prilejuri sa nutrim o idee de regret care ar putea lipi, cu prag subliminar, ceea ce intr-o clipa am facut praf, fara motiv, doar ca afirmare de personalitate(intr-o cavalereasca maniera,de altfel).
Asa ca fa-ma sa inteleg de ce vrei sa dai explicatii unui fapt a carui desfasurare a fost pe cat de paralela de tine posibil...Nimeni nu are nevoie de un asemena ajutor si nici de cineva care habar nu are si vocifereaza despre masa de experienta avuta,cand de fapt..niciunul nu ne dam seama cat de mult inseamna sa fi trecut prin ceva cu adevarat grav.Sunt atatea probleme de ultim grad de urgenta,pe cate capete intalnim pe strada,in case sau in nori...

Artistul responsabil de finisarea sculpturii dupa chipul meu primeste o imbratisare care are drept raspuns un zabet devenit mare drept raspuns de afectiune:
Daniel Moisescu: juuul!
Daniel Moisescu: ce'aci?
Jul ..: danieel
Jul ..: bine, imi exprim frustrarile pe blog
Jul ..: tuu?
Daniel Moisescu: si eu!
Daniel Moisescu: nu e minunat?
Jul ..: daa!
Jul ..: eu scriu chiar acum
Jul ..: in direct!
Jul ..: cu tine
Daniel Moisescu: eu am scris la 14:14.

Vineri plec la mare si nu ma mai intorc.

Ignorance is your new best friend.

2010-07-03T19:16:00.000+03:00

As pastra ante-ziua respectiva fara sa vreau sa inaintez, sa fac riduri sau sa realizez cat de naiva eram chiar si cu cateva luni in urma. Sunt in cautarea somnului pierdut, astept minunile in care cred pana in punctul in care sa renunt si astunci sa se implineasca toate. "Prietenul tau este dragut". Inchid ochii in balans disproportionat, simtind timpul cum imi ingreuneaza postura si ma infricoseaza.
Iulie, merg mult pe jos, mi-e frig, rad cu toate ca nu ar trebui. Singurele satisfactii recente mi le-am autoprovocat, la fel ca si cele de efect advers.
Maine daramam si simbolul care mi-a adus nefericita fericire. Azi nu mai am probleme, nu o sa consider ca te mai intereseaza,am transmis prin referinta si am putut pleca din camera cu pereti subrezi in care am vrut sa ma incui.
Ma confrunt cu dileme de ora 11, justificandu-mi mie insami absenta ta care fusese de fapt, toata ipoteza.Cum spuneam, exista permanent un donor si un acceptor si rezumatul e gata.
Vine momentul in care sarcinile pozitive devin negative si invers.
Sunt dureri ce nu cer alinare. Da, sunt! Sunt cele ce se hranesc cu umbra care incepe sa se joace cu minea mea. Si cer mai mult, mai bine, mai precis... si macina. "Intocmai"!
De ce pretuim aprecierile asimilate de momentele de cumpana?Privirea iti va fi restrictionata,visele delimitate.La fel ca ale mele. Fa-ma sa cred ceva ce a fost dintotdeauna imposibil. Ah,ce mi-as dori sa fac ceva ce acum nu am curaj. Solicit un sablon,o clona pasiva si impenetrabila.Eu vreau sa nu mai fiu in substanta mea.

sunt obosita, n-am dormit de 2 nopti si nici asta nu se arata 'dormibila', sunt suparata, ma doare capul, am luat un 8.50 si un 9 la bacul la romana, si e ceva care imi mananca toata energia si toti nervii si are nume propriu!
A, da..bonus! si vorbesc si singura.

Atlasul remuscarilor non-self.

2010-07-01T12:30:00.000+03:00

Cum se termina o zi care a inceput cu o sentinta? Ce intelege un om care citeste o persoana pe care nu o intelege? Ce-mi ramane dupa ce am facut curat in viata mea, incluzand ziua de ieri? Imi poate confirma vreo intamplare ca am luat sau nu decizia corecta sau voi pierde zilele pana la sfarsit cu intrebarea apasatoare daca am facut bine sau daca va fi bine de acum inainte. Si fara cuvinte prea complicate,cu problemele existentiale ale muritorilor de rand, ma bucur ca nu e, dar nu sunt in stare sa pasesc uitandu-ma inainte,fara sa plec instinctiv capul.
M-am saturat de mesaje scurte din care trebuie eu sa scot motive. Mi s-a stricat mouse-ul si capacitatea de a judeca limpede.Imi lipseste ceva ce nu am avut vreoodata. Macar toata luna, cand te vei uita la telefon, te vei gandi la mine.

Blesteme Perry ornitorincul!

Pruna.

2010-06-22T20:40:00.000+03:00

Mi-ar placea sa ma transform intr-un urias, sa fac doi pasi si sa ma asez in fata blocului tau. Sa te sun si sa iesi la geam.
De multa vreme mi-am propus sa iti scriu,insa niciodata n-am stiut de unde sa incep (nu ca acum as sti). Am prins acum cateva clipe libere, pe care m-am hotarat sa ti le dedic.
Voiam sa iti vorbesc despre prietenie. Despre prietenia noastra, despre prietenia intre oameni, despre prietenie in general.
Se spune ca prietenia e un lant, sau o funie. Daca prietenia noastra ar fi un lant, atunci mi-ar placea sa stam intre zalele acelea intotdeauna, pana rugineste lantul.Daca ar fi o funie, atunci mi-ar placea sa fie una din (douăș)trei fire. Primul fir sa fie increderea pe care o avem una in cealalta, al doilea sa fie afectiunea pe care ne-o purtam, al treilea lucrurile care ne leaga (unde nu pot sa nu mentionez: cutia de rafaello, ''flebletea'' ta, pre*-ul alb, skater boy, ''dotata'' de gaiu din ora de istorie, caloriferul nostru plin de secrete, cum ma strangi tu de cap, cum radem pe strada de nebune, ''globul'' de anul trecut, cum cantam la fanta madness, cum mergem la eurovision, cum esti pruna si mann si femeia pamantului, cum ai ajuns sa-l ovationezi pe omul cu care mereu te-ai visat batandu-te doar pentru mine, cum te iubesc! ) . Pentru ca orice prietenie trebuie sa treaca prin foc, pentru a fi durabila. Un diamant merge slefuit doar cu un diamant. Asa ca nu vad cum as putea sa ma lipsesc de sfaturile tale, nu vad cum privirea mea nu ti-ar mai putea reflecta zambetul, cum bratele mele nu vor mai sta in stransoarea alor tale.

La multi multi ani!!

Mein mann >:D<.

Reconnect.

2010-06-21T22:15:00.000+03:00

Nu pot azi. Si nici nu am chef sa pot.

Pamantul se despica in mintea mea si voi toti cadeti intr-un hau intunecat.Nu, nu. Nu veti simti cadere libera. Ar fi prea frumos, nu? Va va lovi in cadere fiecare cuvant ce a cauzat dureri celor care v-au iubit.

Azi am ucis orice speranta si imi vine sa rad de tentativele mele de a crede. Maine le voi invia pe toate,desigur, si voi crede din nou dar pana maine am de gand sa tes cel mai negru posibil cu cel mai mort chef posibil. Azi nu mi-e dor de nimic si nu mai vreau sa imi amintesc nimic. Orice frantura din ce inseamna realitatea mea ma calca pe nervi si sar ca arsa. Imi vine sa izbesc tot ce am in cale dar ma calmez incet, respir tot mai regulat ca sa imi umplu plamanii cu liniste. Nu am mai iesit din casa de vineri; si nici nu am de gand s-o fac. As vrea sa ma abandonez uitarii dar degeaba incerc. Fac variante de bac cu Liviu, ascult muzica si imi imaginez lumea noastra inchisa in limite de foc.Norii s-au adunat ca sa imi fure apusul. In fictiunea mea de azi nu exista astre. Las intunericul sa se aseze gros si greu.
Nu mai vreau sa plec. Nu mai plec.

Al doilea meu meci, comoara si ploaie.

2010-06-16T20:35:00.000+03:00

Apa de sus pana jos. Picaturi mari de ploaie stau in suspensie in aer; nu cad, le e prea greu sa se lase prada gravitatiei. In cerul rece nu mai au puterea sa urce. Doar sa priveasca orasul si oamenii, reflectand in infinite fatete liniile si culorile, descompuse in forme geometrice deformate apoi, care se imbina pana se confunda.
Stateam la o masa urmarind meciul Spania- Elvetia (al doilea meu meci!!) (dezamagire, cica) (lame zic eu acum): Lya suspina dupa Torres cel proaspat tuns, Radu imi explica ce e ala "offside", Alexandra vorbeste cu mine dar eu ascult muzica, Dragos se uita la mine, Razvan are probleme cu numerologia, iar eu cant cu Blue si in final atipesc.
Brusc, dintr-o data, instantaneu si all of a sudden se sting cele 4 televizoare puse unul peste altul; "Vine ploaia!!". Plecam. Incepe sa ploua. Urcam pe scena (teoretic) acoperita de la elice. Dar imi era foame si cum sunt prea adorabila ca sa fiu refuzata, am alergat cu totii prin ''ploaia torentiala, iuliaa!!'', spre Full House, caci imi era foame. Fleașca, da. Dar a meritat. "Arati ca la mare!". Da!
Later Dragos face belly dancing cu un prosop roz, ma intalnesc cu Radu care ma ia in brate (uzi, uzi), si cu fostul D (asa e, bine ca avem bustiere :)) ).
Viena, te iubesc. Fulgera si m-ai sunat sa ma intrebi daca mi-e frica. Hai acasa, Viena!
Acasa, sub cartea Michael jackson primita cadou, am o comoara!
Ma storc si joc cu Lya.

Fata cu palma de aur.

2010-06-15T11:26:00.000+03:00

(si da, am ajuns la concluzia ca asta e capul tau)

Hai sa incepem sa radem de liniste,intalneste-ma intamplator si vino respectand doleantele coincidentelor langa mine, fara sa privesti, lasa-ma sa te imbratisez, sa ma apropii, fara sa ma uit in ochii tai . Ma vad la tine in brate, ma vad inteleasa, libera sa zic/fac orice prostie stiind ca micuta mea Criss e acolo sa ma acopere, sa-mi dea o palma zdravana daca ma vede trista, sa ma lase sa fug dupa fantome prin oras, sa cante cu mine pe strada, sa ma asculte, sa zambeasca potolit atunci cand ma asteapta cate jumatate de ora intr-o statie aglomerata, sa rada de mine ca am uitat microfonul ''fanta madness'' in parc, sa-mi aduca scoica din Barcelona, sa rada isteric cu mine atunci cand ar trebui sa tacem, sa ma iubeasca. Si stiu ca desi e departe (oare stiu unde vine pe harta?:-?) ea se gandeste acum la noi cum incercam sa facem rost de credit si sa o sunam. Te iubim, draga mea! La multi ani!

Gata.

2010-06-11T13:14:00.000+03:00

Era ultima saptamana de scoala. Ca in toti anii, il vedeam pe hol, pe un calorifer, cu privirea cand spre clasa, cand spre fereastra veche si larga. Doar statea acolo. Fara sa stie, avea locul lui; cel putin eu asa il intelegeam: holul alb al unei singure prezente. Exista in mine fara ca el sa observe.
Nu pot sa nu ma intreb cum ar fi fost daca nu ajungeam aici. Probabil m-as fi bucurat in plictiseala mea, mi-as fi numarat in fiecare dimineata pasii de acasa si pana in sala mare, m-as fi pierdut rapid prin vise. Intr-adevar …vise; asa au fost, dar nu regret. A trebuit sa simt sfarsitul, sa-l plang si sa-l uit in fotografii. Daca nu m-as fi rupt atunci de tot ce ma inconjura, ar fi fost mult mai rau. Mi-am impus uitarea; acum am necunoscuta; dorinta. Nu mai inteleg ce se intampla…
Pendula intre constient si inconstient. Din partea opusa a holului, locul de unde il observam tremurand, reuseam cu dificultate sa-i zaresc chipul in intregime; doar spatele incarcat de parul ondulat, saten si putin din profil. Mereu zambea cand saluta vreun cunoscut si ii facea un semn discret cu mana, insa la scurt timp dupa aceea il pierdeam. Si nu fizic. Doar ca ceva se transforma in el cand era singur.
Mi-am impus sa uit uitarea. Prezentul mi-a fost doar un nou chip al trecutului. Ce a fost, este. Iubesc..

La multi ani, Pojo!

2010-06-08T19:06:00.000+03:00

In 18 secunde, miros de mucegai,
Se raspandeste-n umbra si-n cana mea de ceai.
In 18 secunde, trag aer in plamani,
In 18 secunde, noi devenim batrani.

Cum stii tu sa-mi alungi orice nor atunci cand afara ploua? Cum stii sa-mi scrii poezii numai mie? Cum stii sa ma suni doar ca sa-mi reciti din Nichita? Cum stii sa-l expediezi pe Serban doar ca sa ma asculti cum rad fara vre-un motiv? Cum te enervezi acum ca tastez cand ma suni? Cum sa ma asculti noaptea plangand/razand/visand pana la 6 dimineata? Cum te iubesc? Cum sa pleci? Pai nu pleci!

Si-acum inchei pomelnicul cel lung,
Si stau fantomele sa le alung,
S-au adunat in jurul meu ca sa priveasca,
Cum "18" incearca sa se nasca.

Pojo' Vlad: de ce soarele e soare si luna e luna?
Pojo' Vlad: no, a venit serban
Jul ..: damn.
Jul ..: e soare ca sa iubim, e luna ca sa traim.
Pojo' Vlad: atunci la mine e soare
Pojo' Vlad: pentru tine.

Dragonul s-a ars.

2010-05-26T15:08:00.001+03:00

Imi place sa te stiu ca ma astepti mereu sa vin sa ma iei in brate si sa te cert ca-mi pari tafnos.
Imi place sa te stiu furios pe mine. Imi place sa te stiu in stare sa pleci dupa mine prin alte lumi, sa te lupti cu zmei, sa cauti zane si sa omori dragoni ca sa ma salvezi din ghearele lor.
Acum incerc si eu sa te gasesc lumea mea. Sper ca ai ajuns. Eu ma voi uita dupa tine pe sub fiecare copac, piatra sau nor.
Fac chimie cu Lya, manac capsuni si mi-e dor de tine!
Am imprumutat o fusta; maine sunt in fusta.
100 de zambete cu dragoste.

ţertificat.

2010-05-19T23:01:00.000+03:00

Elevul incepe partea statistica a cosmarului.
'' Facem de 60?'' "Facem!"
Prezent, ev, ament in mezozoic si neogen.ro. Proxizoic. Marmelada s-a amanat, facem gem alta data. Tectonica straturilor pielii bolnave. Caut. Am inceput cu scoala. Bileet. Nu gasesc. Baz. Ping mare. Jul, esti? Cum facea la diateze? Vreau sa treaca mai repede. Pasoptistii lui Alecsandri. Enescu. Sunt. Existenta rage in noi ca o rapsodie. Mortul traieşte!

Hai ma, ca facem peste 60!

Adapt!

2010-05-16T22:01:00.000+03:00

Screaming: Aici e gol!! Acolo cum e?
Whispering: Detasare.

Experimentez viitorul. Sarituri in timp. E urat si greu si te face sa respiri si mai; dar e necesar. E ca o simulare. Ma agat de fiecare mana intinsa fara sa ma uit a cui e, si descopar ca de la inceput aparusera semnele.
Se apropie ziua. Mi se apropie ziua. Ti se apropie ziua. Ni se indeparteaza ziua..
Multa substanta, echilibru, idee extrem de inteligent exploatata, un mesaj transpus in cuvinte intr-o maniera demna de dat exemplu.
Nimic nu este la intamplare. In timp ce eu nu reusesc sa fac macar un pas fara sa ma poticnesc, fara sa ma intreb daca nu am uitat ceva in urma, daca nu am luat-o prea repede, daca n-ar trebui sa ma intorc.
Sunt mai ceva ca o tanti care a plecat in graba de-acasa si se framanta gandindu-se daca nu a uitat gazul deschis, lumina aprinsa, fierul in priza...
Nu stiu cum se face, totusi, ca mereu ''uit'' gazul deschis indelung, suficient cat pentru o combustie spontana, ca niciodata nu se consuma indeajuns de mult becul, incat sa ma impiedice sa nascocesc o licarire de speranta, ca oricum fierul e permanent in priza, altfel nu gasesc de unde ma ard atat de tare.
A, ba da. Stiu cum se face.
Se face ca peste tot apare acelasi final de film, acelasi numar, apar enigmele mele vechi si rezolvari tarzii..
Nesiguranta care nu-si are locul.
Vreau sa te mai gasesc; ca vineri..
Spune-mi unde vei fi..

Primul ceai neindulcit impreuna. I'm keeping you forever and for always.
Felicitari Elvenspot pentru Infomatrix. Scuze, inca nu.
Still fresh.
?

Nu mov, nu grena, ci doar verde..

2010-05-08T21:50:00.000+03:00

- Scumpo, ce faci?
- Ma plimb..
- Nu esti bine..
- Ba da..
- 2 secunde; si dupa ma iau de tine. imediat. sa termin jocul.

Nu deschid ochii. Stiu ce am sa vad. Lumina ma doare. Am sa inchid ochii mai tare, si am sa astept rabdator? Sa vina noaptea. Sa se asterne peste tot, pentru ca in fata noptii cu totii suntem egali. Cu totii ne impiedicam de noi insine.
Vino noapte, si da-mi ceea ce mi-ai promis.

Da-mi inapoi ura.

Da-mi inapoi ura.

Da-mi inapoi ura cu care sa pot sa imi intampin ziua... Da-mi inapoi ura cu care sa ridic noaptea impotriva zilei.

Ia-ti tot ce iti doresti, si da-mi tot ce trebuie pentru a aduce noaptea inapoi.

Vino noapte.
Sunt gata.

- Scumpo, de ce nu m-ai sunat? Ai plans..
- M-am relaxat. Am cantat. N-am plans.
- Sa fie verde?
- E grena..
- Jul! Iar sa ma iau de tine?
- E mov.

E verdevlad.

La multi ani, X!

2010-05-07T08:35:00.000+03:00

Inca un an.
Asta-i circularitatea despre care-mi vorbesti mereu si cu care-mi faci in ciuda la aproape fiecare doua zile. Dupa un an ne aflam in acelasi loc, in aceeasi situatie, cu aceeasi oameni.
Multumesc ca-mi esti alaturi in fiecare zi, ca memoria de la telefon e plina in mare parte numai de mesajele tale si ca ma asculti mereu.
La multi ani, dragul meu!

La multi ani, bebe! (partea a 2a)

2010-04-27T20:53:00.000+03:00

'Cuz when the sun is shining you look so sixteen!!
(Pentru ca ti-am promis ca mai vine un cadou).
Multe multe multe multe foarte multe multumiri lui Kevin pentru ajutorul cu tehnologia si pentru rabdare! La multi ani,Lya!

La multi ani, bebe!

2010-04-26T19:46:00.000+03:00

Se spune ca fiecare in lumea asta are un suflet-pereche, jumatatea sa si ca doar impreuna pot forma un tot unitar, pot reface cuplul adamic. De fapt, e tragic. Adica daca stai sa te gandesti... realizezi ca esti incomplet, ca ai fost incomplet inca din momentul in care ai luat prima gura de aer, si de fapt inca din uter. Cat ai trait pana acuma, toata existenta ta e injumatatita. Fiinta nefericta ce esti tu, omule! Dar oare poti sa fii o jumatate fericita? Sau nu exista decat jumatati nefericte cautandu-si orbeste cealalta jumatate? Poate voi sunteti jumatati... imi pare rau dar eu ma consider implinita, de cand te-am cunoscut pe tine. Si, uite asa, am ajuns eu sa am miliarde de euri. Si, totusi, esti acolo? Jumatatea mea esti acolo? Esti. Abia m-ai sunat sa vezi ce fac. Stii... noi suntem un tot: prietenia noastra se masoara in zambete, ciocolata, imbratisari, mesaje luungi, rasete isterice, si vise. Vai, dar nu ma considera o elipsa... fara mine nici tu nu poti trai, eu stiu asta.

Vorbeai de lucruri in comun atunci cand ieseam? Eu vorbesc de un suras jovial ce ti mi se intinde pe fata de fiecare data cand vorbim. Eu vorbesc de ceva... ce simt dar nu pot descrie. Poate astea sunt cele mai nobile, pure si adevarate sentimente: cele care nu se pot descrie.
Eu o sa fiu aici. Intotdeauna. Te iubesc, draga mea.

(Si din cauza unor probleme ''tehnice'', cadoul tau va veni probabil saptamana viitoare. Iertare, dar suntem la inceput!:D Dar tot te iubiim!)

Asculta mai multe audio Muzica

Sunt un aeroport.

2010-04-12T21:14:00.000+03:00

Sunt mica, moale, port un zambet tamp, si cu fiecare secunda imi schimb starea din agitata in linistita si invers. E o agitatie linistitoare. Imi place.
Nici nu mai stiu ultima data cand am fost atat de calma. Nu mai vreau sa alerg; mi-am prospus sa merg de acum inainte! Sa admir ce am in jur, si nu sa-i vad abia dupa ce trec de colt.
Nu pot controla si astazi m-am obisnuit cu ideea. Nu ma mai agit. Vor veni din nou. Mereu vin.
Devin un aeroport de unde doar pleaca zambete.
Si zicand toate astea, incepe programul de protectie al lui Jul. Va fi dragut, sper!
Zambareato, unde te-am gasit?!
Inchei. Sunt gadilata si nu ma zbat. Mica si moale. Eu.
Azi am fost o bombonica roz.

Alura.

2010-04-08T22:08:00.000+03:00

adineaori alaturam aliteratii alterate. alterata, alienata, alteritatea imi alinta alternativa altercatiei cu aluzii. aluzii aliate altruist pe alei aliniate in altitudine. alegorie ? poate.

De neatins. Stiu asta. Fiecare cuvant aruncat in mine ma face sa inteleg mai bine.
Din cauza mea s-a intamplat totul.Dar...parca sunt prea dezinteresata.... Imi spui ca am pierdut un om care tinea la mine...stiu asta. Ce sa mai fac? Aud propozitii de genul destul de des. Mi-am format deja un strat gros de indiferenta care ma protejeaza. Sentimente? Cam putine. Iubiri? Mi-am inchis telefonul. Sunt atatea persoane care incearca sa ma resusciteze, dar nu reusesc. Nici eu nu le ajut, chiar deloc, sunt delasatoare.
Atat potential in jur. Ma deranjeaza. Ma simt ipocrita. Sunt.
Maine in sfarsit role..

Raluca, cea care zambeste mult.

2010-03-19T20:47:00.000+02:00

Nici nu stiai cine sunt si intr-o zi de octombrie ai pierdut cu mine 3 ore ca sa-mi asculti drama vietii si sa ma linistesti. American beauty!

Azi vorbeam la telefon si am realizat ca e ziua ta.

Ma suni si nu stiu cum s-o pun pe Lya pe hold. (am nevoie de un telefon nou!)
Ma simt vinovata ca nu pot sa-ti raspund. Inchid si te sun.

Mi-e dor de tine..asa efervescenta, zambitoare, vesela si ametita. Raluca cea buna, buna de tot!. Sufletul 9E-ului. Noi suntem cele care alearga ca bezmeticele prin liceu, cele care spioneaza si fotografiaza oameni pe ascuns, cele care rad pana pocnesc, cele care se inteleg din priviri atunci cand vor sa merarga la etaj, cele care danseaza pauza de pauza in fata la 9F, cele la care Vlad se uita ciudat.

Scriu prost, si intr-o rana, iar tu ma intrebi cum sa faci rost de un numar; ar trebui s-o pui pe Lya)!Hun, ai avut o zi superba, insorita, fericita, ‘’zguduita’’, alergata (cel putin eu si Vlad) dar mai ales caalda; asa ca tine!

Hun, sunt scurta si stupida, dar foarte obosita! O sa revin.

La multi ani, fish!!

Manchmal wünschte ich, ich war dort mit Ihnen, nur für das Gefühl habe ich, wenn ich dir nahe bin. Denn was, wenn wir um uns herum sind, fühlen wir uns recht lebendig.

La multi ani, hun!

Cafeaua din Geenie.

2010-03-06T20:39:00.001+02:00

In metamorfoza masurata in timp de o saptamana,dau frau liber unei replici fara sa-i introduc fundamentul care sa te conduca la ideea pe care am vrut sa o exprim,insa in mod indirect.Numara descrescator,stiind ca nu ai timp sa te gandesti si repeta-ti ca nu o sa stea cutremurele,placile tectonice si nici sentimentele umane in loc sa astepte o decizie...Nu o sa inceteze eroziunea lumii daca ceri timpului ragaz,suntem prea multi si oricare ne-ar fi varsta,originea sau scopul,nu ne putem schimba decat cel mult firavul drum care ni se pune la dispozitie.De ce mi-a pasat intotdeauna? cata demnitate avem sa dezradacinam ceva nestatornic pentru ceva ce nu vedem infaptuit deloc,dar pare foarte tentant?Cata semnificatie au avut orele astea frumoase cu sfarsit deznadajduit? Incerc totusi sa modific finalul,sa sterg fragmentul,dar nu a fost scris de mine,nu am autoritate asupra lui.Te-am caracterizat si mi-ai pus o intrebare despre ce am zis si am fugit de propria-mi replica,schimband subiectul,poate mi.e frica de inca un sfarsit continuu,poate ca imi doresc un inceput,poate vreau sa vina primavara si sa nu mai depinda de frig,ci numai de caldura pe care vreau sa o am in jur;am organismul slabit de gheata toata stransa din lipsa de loc in sufletele altora,in al meu...E prea devreme sa te las sa ma citesti.Era sa spun ca imi doresc structura clasica cu inceput,cuprins si incheiere,dar cum te-ai putea gandi deja la incheiere?Nu au fost destule? Se spune ca cea mai importanta e perspectiva cu care incepi,conceptia personala despre ceea ce iti doresti si atitudinea pe care o adopti fata de idealurile nutrite,si cred pe deplin in teoria enuntata,din putinul pe care l-am putut invata eu singura.Am obtinut finalul modificat,am uitat sa enunt,iar acum,bineinteles,nu stiu daca sa plec,ar putea fi imbunatatit ceva sau as putea face o zi intreaga cu pachetul din trecut sa fie furat de o neghiobie de moment(momentul potrivit sau nepotrivit la care se rezuma tot ceea ce avem noi in minte,cel prin care facem conspectul unor indoieli pe care nu stim cum altfel sa le exprimam decat prin depinde,poate,vom vedea sau la momentul cand...Nimeni nu poate fi condamnat de relativitate,e materia spirituala din care suntem si,de multe ori,ea ne tine departe de esecuri intrucat nu am stiut cu certitudine de la inceput,de fapt,nimic!
Sper ca maine,poimaine si in viitorul mentionat de prea multe ori,sa nu mai ramai fara cuvinte,sau sa ai destule pentru ce are sa fie!

Primavara incepe cu noi.

2010-03-01T19:24:00.000+02:00

E lumea mea...o lume colorata cu muuuulte creioane...o lume dulce,calda,luminoasa.
Zicea cineva mai demult:"din bucati de flori am cladit un nou oras in care oamenii zambesc"....E locul in care muscatele iau o muscatura dintr-un tort cu frisca, locul unde mancam ciocolata si bomboane in fiecare zi...acolo unde piticii zboara fara sa oboseasca iar fluturii traiesc mai mult de-o zi . E o lume minunata si plina cu flori. Aici infloresc crizantemele zilnic iar trandafirii te vrajesc cu parfumul lor ametitor. E o lume verde iar petele de culoare sunt date de florile care imprastie in aer parfum de primavara. E lumea mea pentru ca aici e primavara in fiecare zi :) . Lumea asta se afla undeva aproape de mare... daca stai langa cort poti auzi valurile. Imi place sa alerg desculta pe plaja...imi place sa scriu pe nisip si las valurile sa spele plaja. Imi plac scoicile aduse de valuri din larg, imi plac meduzele si castelele de nisip construite de pescarusi pentru furnici. Aici o gasesc pe Raluca alergand bezmetica pe holuri, ma iau dupa ea si terminam absente la ore :)).

Aproape de plaja se afla un camp cu maci...un peisaj minunat care iti incanta privirea. Rosu si verde ... maci, muuuuulti maci :) .
Langa campul verde cu maci se afla gradina cu fructe unde gasesti ce fructe vrei: capsuni, zmeura, mure, afine, portocale, kiwi, pepeni, mere, cirese....si muuulte altele. E o lume delicioasa :)

Pentru ca a venit primavara.
Si incerc sa inteleg de ce ma faci sa plang de fiecare data cand ma despart de tine; mi-ai fost cel mai bun prieten si totusi nu te inteleg. Poate ca ma gandesc prea mult la oameni care nu merita, iar tu.. tu stii sa ma strigi pe o strada stupid de aglomerata, sa fumezi langa mine fara sa miros si eu a tigara, si sa ma imbratisezi ca vechiul ''tu''. Mi-a fost atat de dor de tine!
Pentru ca a venit primavara.
Si pentru ca toata ziua am cantat asta:

Asculta mai multe audio Muzica

Prin..

2010-02-12T21:54:00.001+02:00

Vreau liniste! Parca sunt posedati toti! De ce stie tot palierul ca m-am trezit? De ce ma urmaresc toti? Le simt privirile patrunzand prin pereti. Nu conteaza cati pasi fac, in ce directie ma intorc, la ce perete ma uit. Ma urmaresc incontinuu. Parca sunt lasere ce trec prin pereti!

Nu ma lasa nici sa ma imbrac! Privesc toti spre pantalonii si spre camasa mea. Le simt infectate, nimic nu mai e curat. As vrea sa le arunc, dar nu mai am alte schimburi. Si totusi le-as arunca. Dar unde? Unde sa le arunc?

Pe hol, sa mi le ia cineva si sa le studieze? Geam nu am…in toaleta nu pot, miroase prea urat, poate mi le ascunde colegul, avea el un loc special unde isi tinea lucrurile lui. Da, cea mai buna solutie e colegul, dar unde e? L-au luat? L-au luat si pe el?? Incredibil, parea atat de normal, atat de…

Unde l-or fi dus? L-am auzit ieri vorbind, spunea ceva de lucruri funny*. Cu siguranta ei ne asculta, cu siguranta ca l-au auzit cand vorbea. Dar de ce? Nici macar nu vorbea cu mine, vorbea pentru el, sa se calmeze. De parca ei n-ar sti…ca el sufera. Sufera, de atacuri de panica, devine agitat, incoerent, nu te mai intelegi cu el, i se pare ca cineva il urmareste mereu.

Ma consolez ca macar e februarie. Mai devreme ar fi insemnat mai mult de 5 de grade, un picior imobilizat, un rinichi drept si mai si, apa ciuciu si sa-l uitam pe Zavate in baia de la Full House. Asta e, nu le poti avea pe toate.

--
* "Funny" nu mai inseamna de mult amuzant..
E mica :heart:.

You know nothing of hell.

2010-02-12T21:11:00.000+02:00

Stii … cateodata ma apuca cate-o pofta nebuna de urlat sau de lacrimat sau de omorat … oricum ceva nefiresc. Cateodata simt ca ajung la capatul drumului si luminita care ar trebui sa ma astepte s-a stins … era o lampa pe gaz, …, si oricum nu se mai gaseste gaz lampant.
Spre norocul meu, singurele arme pe care le am la indemana sunt telefonul si chitara … astea doua, cel putin teoretic, nu fac pe nimeni sa sangereze. Din cand in cand se mai gaseste cate un nefericit sa sa sune sa ma roage sa dau pe la evenimente stupide … nu va pot descrie ce se intampla cu cel care are destul curaj sau destula nesansa sa fie in preajma mea in astfel de momente. Orificiile prin care poate un om sa sangereze sunt mai dese decat sita unui cautator de aur si asta v-o spun din proprie experienta.
Partea ciudata la acest capat de drum, este ca intervine acolo unde de obicei eram abia la jumatate … in fiecare zi un nou drum, noi ganduri, sperante de care ma lepad inainte sa pornesc si nu le mai iau inapoi … I le dau pe toate unui paznic de zadarnice ambitii, impreuna cu o mica si draga prietena albastra..
nu stiu...
nu mai inteleg aproape nimic. timpul zboara si eu stau pe loc. ma mut de pe un picior pe altu, ridic o mana, ma frec la ochi, imi apas peoapele cu podul palmii ca sa ma asigur ca inca sunt acolo.
sunt muta.
zambesc. aud rasul acela care m-a dat viata peste cap.
rasul lui.
mi-l imaginez stand acolo langa mine, incercand sa ma gadile ca in orele de mate... se enerveaza, apoi imi ia fata in palme si imi spune incet "ooo tu! te iubesc!". apoi ma saruta. atunci e bine.
Vreau liniste! Parca sunt posedati toti! Ma agita si ma fac incoerenta; in fine, mai incoerenta. Ma ajuta si nu. Cine stie ce experimente au in plan, cine stie daca ma voi intoarce normal la sfarsitul zilei? Trebuie sa continui sa zambesc, sa nu-i las sa mai tipe, dar in primul rand trebuie sa ma calmez, da, trebuie sa…ma…calmez…gata.

Rubrica Roxanei.

2010-02-08T21:22:00.000+02:00

Si erai doar o copila cand te-am cunoscut! Sarutata de soare in par si purtand in ochi cerul gata sa cucereasca lumea. Si nimeni nu te putea opri de la asta, nimeni nu te putea opri sa razi in hohote din nimic, sa plangi atunci cand vezi o floare si sa minti spunand adevarul tuturor ce doreau sa il asculte.
Si erai doar o copila ce vorbea mult si repede, dar nu indeajuns de repede incat sa nu te prind din urma, sa nu cazi de pe norisorul tau pufos.
Te jucai de-a iubirea serios si cuminte. Iubeai multe si te iubeau multi.
Iar eu m-am indragostit de tine fara sa stiu; si am aflat asta tarziu cand zambetul tau dulce imi lipsea pe un hol usor inghetat.
Si te iubeam pentru ca te puteam avea oricand, oricum, trista, vesela, obosita, indragostita, serioasa.
Te iubeam pentru ca credeai in mine, in ce pot sa fac, in bine si ma luai in serios in ore triste de chimie. Detestam sa fiu asa, dar cand ma chemai la tine cu un gest discret, si te gaseam mereu tacuta si cuminte, stiam ca voi pleca zambind de la banca ta. Si cand veneam fata ti se lumina, si cerul din ochii tai capata stralucire.
Iar azi inca imi mai astept copila, care stia sa iubeasca matur, sa ma cheme sa ii povestesc ce ma framanta. Si stiu ca mereu te voi gasi acolo, la 9B, uitandu-te lung pe fereastra.

Gandul mEu sE scalda in apa.

2010-02-05T11:43:00.000+02:00

Nu mai vrEau nimic. N-i-m-i-c. Hai spunE dE-odata cu minE. Ni-mic. Simplu. Stiu; E asa usor acum, cand am tot si nu mai E nEvoiE dE nimic. Totusi E grEu dE intElEs. Nu. Daca Nimic E complicat, atunci cE sE intampla cu Tot? CinE-l mai intElEgE? Si cE o sa sE alEaga dE El? Chiar incEp sa-mi fac griji... si stiu ca E suparat. MErEu l-am iubit pE Nimic si dE cEva vrEmE il iubEsc in taina pE NimEni; cam dE o saptamana. Si NimEni E asa dE orb incat nici nu audE dispErarEa mEa taiata dE o fEricirE paradoxala. Si NimEni E lipsit dE gEsturi cand inima mEa daramata ii cErE sa o iubEasca. NimEni E mut acum, caci i-am luat graiul... m-a suparat. NimEni nu ma iubEstE. Ti-am mai spus si nu intElEg dE cE iti placE sa ma rEpEt. Nu ma oprEsc: NimEni, acum E binE! Nimic ma imbratisEaza si imi spunE sa zambEsc. Macar Nimic nu E orb, surd sau mut. Nimic E Nimic si asa va ramanE. PE cand NimEni s-a schimbat dE cand l-am cunoscut. Inima mi-a spus ca ar fi mai intElEpt sa ii spun CinEva. Si-atunci? Va Exista CinEva doar pEntru minE? Imi va spunE CinEva ca ma iubEste? Nu. Mai binE nu mai zic nimic. Nu vrEau sa-l supar pE Nimic si mai alEs pE NimEni... sau pE CinEva. Oricum, nu mai intElEg nimic. Si Eu? Eu nu contEz... asa E. Nimic, NimEni sau CinEva Exista pEntru minE sau vor Exista vrEodata. CinEva, privEste-ma in ochi! E foartE binE. Si nu pEntru ca Esti cinEva, E binE pEntru ca tu la incEput ai fost NimEni, si cE ai fost atunci am iubit fiind lEgata la ochi, acum tE iubEsc fiindca in suflEt tE-ai schimbat si nu-mi pasa ca in rEalitatE Esti cinEva. Nu-mi pasa. PEntru minE, NimEni, tu Esti TOT!
E Noua.

Azi.

2010-01-27T14:42:00.000+02:00

Azi am facut ora de geografie pe hol pentru ca mi-a fost dor de tine.
Azi am cerut voie la baie fara motiv de la toate orele pentru ca mi-a fost dor de tine!
Azi ti-am luat mp4-ul si ti-am lasat ipod-ul si diseara ma voi distra cu castile tale care merg doar atunci cand le rogi frumos, si te voi lasa pe tine sa te plictisesti cu castile mele noi.
Azi m-ai calcat mai mult decat de obicei si ai incercat sa-mi explici chestii pe care nu le voi intelege niciodata.
Azi m-am evervat din cauza pozei pe care o ai pe mp4.
Azi am mancat ''Nut Fiesta'' si am barfit ca pe vremuri..
Azi nu prea am avut timp.
Azi el n-a vrut sa inteleaga ce ma macina si degeaba am crezut ca am revenit la starea de bine.
Azi mi-am incalzit mainile la un laptop.
Si sunt sigura ca a fost azi!

Maine va incepe sa-mi fie dor.
Azi am ascultat numai melodia ta; dar parca tot din mp4-ul tau suna cel mai bine:

poets of the fall - where we draw the line

A-nghetat zapada.

2010-01-26T15:53:00.000+02:00

Probabil...Nu....sigur... acum... eu nu mai sunt!
Nu...nu asa cum stii si tu ca nu mai sunt, ci asa cum nu stie nimeni.Cum nu mai poti fi atunci cand ai incetat de mult sa mai existi,asa cum numai un Nimic poate fi.
Posibil sa fi murit printr-un colt de lume.
Nu m-a durut, n-am plans, n-am invocat toti zeii sa imi mai dea o sansa....Pur si simplu m-am uitat.
Dar azi m-am speriat si mi-am amintit tot; am iesit din balonul lor... Si nu eram pregatita. Si n-am iesit de bunavoie, si m-a scos cineva cum un simplu "Ti-am zis eu!" care m-a facut sa tremur la o masa, sa-i vars cafeaua, si sa ma chinui sa-mi explic si sa retraiesc tot prin al lui fum de tigara. Si zau ca n-aveam nevoie de asta.
Si nu ma simt bine si mi-e rau, si stiu ca nu trebuia sa zic toate astea, dar nu vreau si nici nu ma pot abtine.
....Ochii ii tin deja inchisi...Desi m-am calmat, lacrimile continua sa curga. Una din ele se rostogolea incet pe obraz, gadilandu-ma....imi sterg ochii cu podul palmelor incat mi le intind in par, udandu-l la radacini.
Beau ceai si ma joc cu zapada pe care o scap intentionat in cana. Nu (mi-)e bine.

Dragostea si scandalul indulcesc ceaiul cel mai bine.- bilant pe 2009.

2009-12-29T22:15:00.000+02:00

"Echt cooler Jahr! Muss man sich rein ziehen.":D

A venit momentul sa tragem linie, si sa adunam la un loc tot ce-am facut anul asta. Pentru mine 2009 fu cel mai agitat an, plin de lucruri neasteptate, dar si cu foarte multe lucruri frumoase.
Cateva date au marcat iremediabil anul 2009; printre care frumos ar fi de amintit ca pe 2 ianuarie a fost prima iesitre 8b din 2009, ca pe 4 mai Dyd mi-a schimbat viata facand poza unui cos de gunoi :)), ca pe 6 mai a aparut ''His cup of tea'' si maladiile mele, ca pe 6 iunie m-am surpins sarutandu-ma cu cel mai bun prieten (oh da, stiu ca stiti :)) ), ca pe 7 iunie am avut faimosul banchet, ca pe 3 iulie am recuperat-o pe micuta Dnk, ca pe 25 iulie am plecat la maare (pot sa pun filmuletul de la mare aici?:D), ca pe 28 iulie a fost ziua Trio-ului de Aur (si nu numai :|: )) ), pe 31 august ne-am razbunat pe lume intr-un mod stupid, pe 3 august ne-am intors de la mare (si a inceput calvarul cu ''vreau la mareee!!'), pe 14 septembrie eram oficial a 9a si pe punct de greva, pe 16 octombrie, ei bine, e nasol sa simti ca nu mai ai pamant sub picioare, desi tu-l vezi.., toata luna noiembrie mi-a fost frig, pe 13 decembrie ne-am adunat toti la don' diriginte 8B acasa, pe 15 decembrie am facut lucruri frumoase tot in 8B si am aflat ca suntem profesionisti si ca nimic nu se compara cu noi (am fost criticati de critica de jos si critica de sus), pe 19 decembrie a fost frig si am avut parte de foaarte multa zapada, si aici cred eu ca se termina lista mea cu zile frumoase din 2009 (evident ca am omis 1000 de zile dar...cine le mai stie pe toate?! Ah, da, Lya :)) ).
Tot anul asta am descoperit ca cea mai buna muzica la radio este intre 2.30-3 noaptea, am redescoperit bucuria noptilor pierdute fabulos in telefon cu Bogdan, am dovedit ca sa fii optimist e crucial in viata, ca abia descopar sa urasc lacustele, si ca nimic nu-i mai frumos ca noi, astia micii.
Cateva zile pana la minunatul revelion 8B (Cristi, iti vom aprinde lumanari (la vii!!) de fiecare data cand vom trece pe langa vreo biserica!)
Parararaaaaaam! Rad cu Lya si Bogdan in telefon; frumos an, 2009; poate invata si 2010 de la 2009 :-?. Speram!!
Si asa, de sufletul 8B-ului, melodia lor:

cine e cu noi
Asculta mai multe audio Muzica
Interesanta parere a mai avut Lya in postul cu Retrospectiva, iar topul e fenomenal cu tot ce scrie prin paranteze :)) (parola?:)) ). Ah, si pentru ca nu ma pot abtine trebuiee sa public filmuletul nostru de la mare made by Dyd. De mentionat ca filmuletul e pentru noi, facut de noi si doar noi, despre noi, cand eram doar noi si este doar cu noi, indiferent ce veti vedea scris pe noi, pe jos sau pe pereti :D. Noi. La multi ani, băi! >:D<.

Prin zapada.

2009-12-19T19:44:00.000+02:00

Alergi. Gafai. Incerci sa iti mentii un oarecare echilibru : piciorul drept-mana stanga, piciorul stang-mana dreapta si tot asa. Aerul nici macar nu mai ajunge in intregime la plamani. Se pierde. E de la efort,dar continui. Cu succes reusesti sa te feresti de un bulgare, dar al doilea are o tinta prea buna. Tragi de tine, maresti viteza, dublezi efortul si nu mai stii de tine. Tot ce vrei si iti intra in minte e sa iesi din zapada cu un zambet.
Nu iti dai seama de ce, nu prea te intereseaza. Oricum, nu poti sa te opresti asa deodata. Dar defapt e doar un moment in care ai intrat.
NU. Defapt e un moment care a intrat in tine. O fractiune de secunda plasata intr-o senzatie pe care puteai la fel de bine nici macar sa nu o sesizezi. Si totusi ai sesizat-o. A insemnat zapada intrata in nas.
Beau Sprite la cutie :)). Ce dor mi-a fost de tine, fata!

The 24th Letter

Melodia de baut ciocolata calda :X.

Because nothing compares,nothing compares to us!!

2009-12-15T20:59:00.000+02:00

Prima zi, cu adevarat, de iarna! Am primit primul bulgare la 6.30 dimineata. Toata ziua am cantat ''Vine Craciunuul!!'', am mancat zapada, iar seara am facut lucruri mari.
17.00-LVA. Serbarea noilor elevi ai domnului Goldu. Serbarea la care am cantat noi mai tare decat ei, serbarea la care parintii au fost mai atenti la noi decat la ''odraslele'' lor, serbarea la care am fost aplaudati pentru propria prezenta, serbarea la care a purtat ceasul, serbarea la care am ramas singuri si l-am aplaudat, serbarea la care l-am facut sa-i dea lacrimile, serbarea la care in mijlocul celor de-a 5-a si al parintilor lor eu am ceut un moment al 8B-ului si am sarit toti pe al nostru domn diriginte plangand si imbratisandu-l, serbarea de la care am plecat rosii la fata, inlacrimati, dar zambind si fiind bucurosi ca am realizat atatea in doar 2 ore.
Bulgari de zapada in 8B, copii verzi care alearga pe strazi, Dyd care tipa nervoasa la o masina ''Da' stai, nu vezi ca trece 8B-ul?!'', Criss care ma ia de mana si-mi promite ca o sa ramanem mereu 8B, si aceeasi Criss cu care plang tot drumul spre Geenie, Hodo cu care vorbesc din cada, Lya care mediteaza milenar, si Dragos care ma compara cu Maruta pentru stupidul optimism de iarna.
Momente de nostalgie si zambete resemnate; tot noi am ramas preferatii lui! Si tot nimeni nu o sa mai fie ca noi!
"Critica de sus si critica de jos."- clar, noi am fost profesionistii! [ce leu?! ce vulpe?! ce veverite?! ce berbec?! ce prezentator?!]
Pentru ca vom canta pentru mult timp melodia asta... noi!

Nothing compares to us
Asculta mai multe audio Muzica

8B.

2009-12-14T13:06:00.000+02:00

11 fete zambitoare. Cele mai zambitoare 11 fete. Noi!:))
Nu voi incerca sa iasa frumos, pentru ca deja a fost frumos.
Tot weekend-ul am asteptat ziua de duminica, cand aveam sa alergam prin oras dupa cadouri, sa dam telefoane nervoase, sa raman(em) fara pic de credit, sa radem isteric.
Desi trebuia sa ajungem la el la ora 5, ne-am anuntat venirea inca de la 4.45 razand ingrozitor de tare in fata blocului sau.
Suna interfonul: "Da?", si corul vesel: "8B-ull!!". In timp ce urcam care cu liftul, care pe scari, o mana cu un aparat foto iese dintr-o usa, si un blitz ne orbeste pe toti. Ajunsesemm!!
Am impartit cadouri, am mancat placinte si clatite, ne-am semnat toti pe un glob lasat amintire si spanzurat de lustra, ne-am amintit de vechi serbari, de vechi berbeci, de mare, de excursii la Galaciuc, de accente moldovenesti si de poezii recitate de Dyd de pe scaunelul din mijloc. :)). Strategic loc! (oximoron!!)
Acum nici nu mai stiu ce am vorbit aseara. SInca sunt entuziasmata; si bat frenetic din palme.. :)). Un chitarist al Loredanei, tricoul 8B-ului, o poza veche, o piesa de teatru, un frig ingrozitor, maini amortite pe cadouri, pizza, ciocolata calda, full house. O ora de stat in frig asteptand o masina care parea ca vin din alt oras. Si accent moldovenesc. A doua zi (azi), teza, un laborator de info cu ''intrusi'' (nu la mine), ras, telefoane, si multe multe amintiri.
Bat din palme; mi-e dor de oameni pe care nu i-am mai vazut din toamna; vreau sa rad, sa ma jos cu maimutoi, sa cant. Ma gandesc non-stop la un Craciun cu 4 brazi (adica primim cadouri de 4 ori:>), si un revelion planificat pe bloc. :))
Marti, LVA, 17.00, amfiteatru. Vom fi acoloo! :X
Noi.Noi.Noi.

Pa-ra-pa-pa-ra-pa-pa-ram!

2009-12-11T21:09:00.000+02:00

Ma simt prea obosita..Poate in una din zilele astea voi renunta.La ce?.La tot:la a ma simti vinovata,la a face intotdeauna ceea ce e corect,la a vedea binele din oameni,la a spera.Da.voi renunta la.... la tot ceea ce ma inconjoara.. Pare ciudat?Ei bine,n-ar trebui.Chiar crezi ca sunt destul de puternica pentru a suporta tot ceea ce se intampla acum?..Well,I’m not..
M-ai intrebat de ce nu vorbesc niciodata despre ceea ce mi se intampla? De ce as face-o? M-ar asculta cineva? Tu m-ai asculta? Poate.Dar n-ai inţelege nimic cu adevarat din ceea ce se intampla cu mine. Nu mi-ai simti durerea, furia, dezamagirea.
Sa vorbesc..despre ce? Despre cat de mult imi este dor? Despre ei? Despre ce a fost? Despre faptul ca mi-e frica? Despre cum este acum? Despre problemele mele? Nici nu stiu de ce spun deja toate astea...dar asa mi-a venit.
Ce sa fac? Disimulez zilnic normalitatea, ma prefac că totul e bine. Pentru ca am si pentru cine si pentru ca si merita Da. Inca mai am putere..macar pentru un zambet.Nu iţi place ce auzi? Nici macar nu auzi. :))
Despre ce vrei sa iti spun? Despre faptul ca mereu e cineva langa mine? Sunt cei care raspund la telefon la 3 dimineata cand ii sun pentru ca nu pot sa dorm. Sunt cei care imi simt starea de spirit inca de cand le spun "buna". Sunt cei care au mereu incredere in mine si care mi-o insufla. Sunt cei fara de care ar fi ingrozitor.
La ce te gandesti? Ca sunt nebuna? Nu sunt. Daca as fi nebuna as uita, as schimba, as distruge.Nu mi-ar mai fi frica.
Nici nu stiu cui i-am scirs asta :)). Mie. Sau lui Radu probabil, care va rade pe mine pentru inca o saptamana.
Abia astept ziua de duminica: dupa 3 ani in care am incercat sa-i facem viata cat mai rea ca sa ne lase, anul acesta mergem la el in vizita cu cadouri; a zis ca ne asteapta cu sarmalute de post si portocale. Ingrozitor de dor si de el.
"Bang-bang: the witch is dead!" - cel putin sper!! Si totusi..mi-e frica!..

Paramore - Brick By Boring Brick
Asculta mai multe audio Muzica

Corpuri uzate si energii false.

2009-12-02T15:10:00.000+02:00

In jurul nostru plutesc tot felul de energii. Mai bune, mai rele, mai ciudate sau mai infioratoare. Dar atunci cand nu iti dai seama cine/ce e in jurul tau e destul de greu..
E ciudat cum, acum ca nu va mai macinati voi am inceput eu.
E ciudat cum simti ca cineva e cu trupul langa tine, chiar daca tu nu il vezi. Si de fapt nu tu il simti; tu doar simti ceva; o agitatie nefireasca care creeaza emotii care nu sunt la locul lor.
Chiar daca au trecut 2 zile, tot ma sperie cand ma gandesc. "Cum s-a intamplat...?" "De ce...?" " E normal...?". Nu stiu cum s-a intamplat, nu stiu de ce, si sigur nu e normal.
Acelasi numar care ma urmareste, aceleasi persoane, aceleasi vise ziua, aceleasi telefonae noaptea; acel concert; nu as fi crezut... .
Fiecare gest, fiecare corp, fiecare suvita de par din aer; toti stiau! Eu urmam sa aflu mai tarziu. Trist si infiorator nu?
Mi-a fost frica si inca imi e..
Scuze si respect de recuperat fata de cineva..
Oficial e iarna. Pacat ca nu simt asta...
Cu aroma de vanilie... Monday bloody monday..

paramore - sunday bloody sunday
Asculta mai multe audio Muzica

Stupizii si Palma de Aur.

2009-12-02T14:30:00.000+02:00

Influenta=
1) actiune exercitata asupra unui lucru sau obiect.
2) nume dat unei boli epidemice.
Sa presupunem ca adoptam definitia 2. Rezulta ca influentele sunt stupide si in plus, nu? Sau rezulta ca eu brusc sunt foarte rea; dar sa mergem pe prima varianta, unde influentele nu erau bune. O demonstratie? Desigur!
30 noiembire; sarbatorile galatiului & stuff, strazi inchise, aglomeratie, mirosul ingrozitor de mici, un noroi de 10 degete, harmalaie si multi nervi.
In ciuda celor de mai sus, 8B-ul a hotarat sa nu stricam traditia si sa iesim in oras. Fatidicele influente E-ice, D-ice, si B-ice nu s-au putut nici ele abtine si au vrut sa iasa cu noi. Le-a luat 45 de minute (de stat in mijlocul strazii proaspat inchise) pentru a se decide daca vor sau nu la McDonald's. In ciuda noastra, acolo am ajuns. Aglomeratie, mirosuri ciudate, un shake de ciocolata si o alergaturia buna si multi multi nervi. Dupa ce am ajuns sa fim doar 20, ne-am gandit ca ar fi bine sa mergem la Papadie, poate apare Voltaj; ghinion! Era Delia. Dupa ce am comis imprudenta de a ne pierde prin multimea care saliva la afona blonda, ne-am regasit sub un panou si am traversat pentru a ne aseza pe treptele unei scari din apropiere. Din nou, nervi, nervi, din ce in ce mai multi nervi. Cel putin eu.
Pentru c amica mea Criss nu ma suporta daca nu ma vede sarind, zambind si gesticuland bezmatic, mi-a "zburat" o palma cu scopul de a reveni la normal; a mers! Eu si Criss am inceput sa dansam si sa cantam ce ne venea prin cap, cu "fanii" nostrii care spuneau "Prostii aia o asculta pe Delia. Nu stiu ca aici a venit Michael Jackson, Lady Gaga & stuff :>:))". Amintiri vesnice pe peretii acelui bloc: noi!! Nici usurarea in comunitate nu va fi usor de uitat! :))
Mai tarziu s-a spart asa numita gasca, am plecat acasa cantand Voltaj si ascunzandu-ma sub geaca lui Razvan, de artificii.
Frica, nervi si noi. De acum fara influente!!

Voltaj - 30 De Grade
Asculta mai multe audio Muzica

Anything I want!..even though I don't want anything..

2009-11-26T22:41:00.000+02:00

nu-mi pasa.

ma tot ascund si incerc sa par asemeni pietrei despre care-am filosofat,dura, puternica si rezistenta, fara sa-mi dau seama ca sunt ce ai spus tu..piatra care se sfarma usor, fara sa-mi dau seama ca de fapt ce am in minte e un ideal. si da..tind sa idealizez tot, mi-e bine doar in lumea mea ferita de realitate,rautati,minciuni,iar visele mele sunt singurele care-mi dau aripi si nu ma ranesc. m-ascund si nu am puterea sa recunosc, mi-e rau si vreau sa strig din toata puterea si simt mereu un gol in stomac,si tot ce vreau e sa-ti pot atinge pielea,sa-i simt mirosul,sa mi se prelinga lacrimile pe obraz cand iti vad zambetul,sa te simt si strang in brate in fiecare zi ca si cum ar fi ultima,vreau sa plang ,sa fii… dar nu intelegi, si esti prea departe, mi-e frica sa te pierd,sa fac ceva gresit, nu stiu cum sa-ti vorbesc.si nu mai vreau sa ma gandesc la ce va fi sau cum va fi, nu vreau planuri,promisiuni,ganduri. imi dai sperante si-apoi fugi, iar cand vreau sa ma inalt, imi tai maiestreste din pene.esti tu, si atat,si poate tocmai asta ma face vulnerabila.vreau doar sa simt, si crede-ma e ca un drog.si poate…nu-ti pasa ca-mi pasa. o speranta mult prea egoista mi se-nfiripa zi dupa zi in suflet, ma macina, nu ma lasa sa dorm…ca si tine de altfel. cui ii pasa? m-am lasat dusa de val si nu-mi pasa unde-ajunge.sper acum, mereu si cred ca pentru asta m-am nascut. cui ii pasa? e atat de obositor sa fiu mereu de nepatruns, sa cred si sa par ceva ce nu sunt, sa zambesc mereu ca si cum totul e perfect, doar de frica reactiei tale…e impotriva principiilor mele,si stiu ca nu e mult si stii la ce ma refer si totusi cum se poate sa nu-mi pese cum se va sfarsi,sa ma asez de bunavoie in cutitul tau,sau daca ma vrei sau nu? vreau sa sti, sa fi, sa dai sa nu-ti pese de altceva. stiu, nu poti, si n-ai decat sa critici dar…cui ii pasa? te iau asa cum esti, cu bune cu rele, cu fericiri cu tristeti si mai presus de toate cu zambetul ce-alunga orice fel de indoiala.vreau sa fug de tine,inspre tine,dupa tine,mi-e frica,plang,tremur,sper,zambesc,plang iar si apoi rad si m-am indragostit de un strain. cui ii pasa ce crezi?cui ii pasa daca intelegi? mie nu si tocmai de aceea ma duc pe strada, in ploaie,sa strig ca sunt mai bine ca oricand. altceva nu-mi pasa.

Pentru ca acum 5 ani mi-a fost de mare ajutor:

Linkin Park
Asculta mai multe audio Muzica

Cu gripa. (pana si noi!!)

2009-11-21T21:47:00.001+02:00

Ma simt prea obosita.. Tastez atat de incet incat e enervant; sunt racita (se darama lumea!).
Ca sa fie in pas cu mine, 8B-ul reuseste fara cel mai mic efort sa cuprinda toate bolile ''la moda'', de la boala vacii nebune (ma simt! ), la gripa porcina (prea multi ca sa-i spun pe toti), la cea canina ( aici Lyl se simte), la sindromul accentuat de sinuzita cu nuante de menopauza (dnk?!), etc.
Bogdan tipa la mine sa incetez cu dialogurile gen:
el: ce faci, plod?
eu: febra :>
Dar insa totusi ma simt bine si pastilele astea care expira luna viitoare imi dau o stare de ras suspecta... Saptamana asta nu-i vad pe nevertebrati!! Somn de voie..chiar acum!:>
Ah..ca tot vorbeam de a mea boala a vacii nebune:

cow and chicken
Asculta mai multe audio Diverse

Kinder Joy Tuesday.

2009-11-17T18:11:00.000+02:00

Astazi m-a caracterizat cuvantul dulce.
Am cerut dulce si am fost dulce. Chiar daca nu toti au fost la fel de dulci, cei care trebuiau sa fie, au fost exagerat de dulci!
~Hello?!~
M-am facut cu o noua pereche de parinti!!:)) Care m-au dus in Alcom sa-mi cumpere o sacosa de dulciuri!! Eu si Dnk ne-am amintit de o intampalre cu niste bonuri si un fixativ, iar Bogdan a fost nevoit sa alerge dupa noi prin magazin si sa ma suporte asa agitata cum eram.
Doi indragostit in parc la Spicu cu care mi-am impartit oul Kinder de la Dnk.
O lucrare la romana care-mi mananca saptamanile, cafeaua de la scoala, telefoanele Lyei din pauze, Maricica, oameni dragi pe care nu i-am mai vazut din vara, oameni obositi si tristi, oameni nepasatori si ciudati, iar restul e 8B:)).
Ma intorc la lucrarea mea... la naiba, Calarasi!

Copil frumos.

2009-11-13T20:21:00.000+02:00

Miroase a simplu; a bine.

Stai intinsa in pat. E trecut de mult de miezul noptii. Inca ti se suspenda in minte franturi de conversatii si ramasite de sentimente din ziua precedenta. Ti se buluca toate`n cap si iar privesti fara sens, superficial in negreata noptii din camera. Te dezmeticesti si`nchizi ochii. Iti simti buzele uscate si cu un gust dulceag-amarui de la ceai. Iti ridici pana la piept tricoul, iar mana iti aluneca pe forme. Varfurile degetelor si podul palmei se bucura de gadiliciunea pufusorului blonziu. Aluneci si te transpui in oricine altcineva. E ca atunci cand te plimbi cu liftul. Unghiile zgarie usor pervers, dar nu mai simti tu asta. Pluteai in aerul molcom din camera. Zvacnirile inimii erau departe in beza dinlauntrul tau. Bucata aia de carne se zbatea cu un ecou de te facea sa tremuri.
Iti misti degetele si`ti simti picioarele. Golul si bezna din tine dispar si sunt inlocuite cu organe, vene, carne, sange si oase. Pielea ti se face de gaina si se crispeaza, iar mana greoaie si rece danseaza pe epiderma sub care e cu totul o alta viata. Acolo e tot din ce esti facut fizic.
Deschizi ochii si`ti vezi gandurile. Un amalgam de imagini cetoase plutesc in camera tinandu`se de brat cu obscuritatea. Visezi.

In aer pluteste un miros de portocala; sau poate sunt doar eu care mi-am amintit de portocala lui Geany.

Acum miroasea frunze ude; a toamna? A Spicu! A ea! A o banca mica si uda care ne asculta de fiecare data cand avem ceva de destainuit. Banca noastra mica, rece si uda.

Nu inteleg de ce se tot macina; mereu mi-au spus ca ma comport ciudat; de ce nu inteleg si acum? Rad si dau coltul mau departe.

Zambesc si rad fara motiv. Vreau. Cred. Si nici nu prea imi pasa.

Un mic nod in gat; emotii. Calarasi, vin!

Jurnal de EMA.

2009-11-06T17:35:00.000+02:00

5noiembrie-22.00: EMA Berlin'09. Promitea multe si multi si se arata fabulos...de departe!:)
Deschiderea a fost fantastica: Green Day cu "Know you enemy "si supriza serii: Majority, melodie care ne-a facut pe mine si pe Lya sa devenim melancolice si sa ne amintim de vremurile dintr-a 6-ea (evident ca nu am rezistat, si am stat tot EMA-ul in telefon :)) ).Green Day? Mi-era dor!!
Am fost dezamagita de gazda EMA-ului, Katy Perry. Parea plictisita (si nu numai ea). Anul trecut a fost mai buna (si acum imi amintesc de fabuloasa ei rochie-carusel). Ceva ce totusi mi-a palcut la Katy: maximul dat lui Kanye. Au avut o ora de publicitate (pauza la fiecare 2 premii :|). Ah, si ca sa ne facem cunoscuti la EMA cu alta prostie inafara de Inna, am fost singura tara unde s-a intrerupt conexiunea si ne-a facut sa pierdem 2 premii. Mda.
Mi-a placut melodia de la sfarsit a celor de la U2, care m-a facut sa ma gandesc (din nou) la clasa a 6'ea, iar "Happy" de la Leona Lewis mi-a ridicat moralul (dubios!).
Stiu ca stiti deja, dar nu-mi pasa si voi afisa castigatorii:
Best Video: Beyonce "Single ladies" (personal mi se pare patetic.)
Best Female: Beyonce (pe bune acum: arata asa cum arat eu dimineata!)
Best Group: Tokio Hotel (oh, Doamne, iertare!)
Best European Act: maNga (cine a auzit de astia?!)
Best Push Artist: Pixie Lott. (well,well,well.)
Best Male: Eminem (foarte tare!)
Best New Act: Lady GaGa (Just Dance!)
Best Alternative: Placebo. (se putea si mai bine :). As fi mizat pe Paramore; si nu voi uita vreodata (cred) vocea Lyei cand vorbea de Prodigy =)):|.
Best World Stage Performance: Linkin Park (Best.)
Best Song: Beyonce-Halo. (fiti seriosi!!)
Best Rock: Green Day ("Throw up your arms into the sky; you and I")
Best Urban: Jay-Z (mda.)
Best Live Act: U2 ("Sunday Bloody Sunday :X")
Din cauza EMA-ului si a comentariilor de dupa am adormit in ora de chimie azi. Nu as putea spune ca EMA-ul a meritat; dar insa totusi nu as fi rezistat sa nu mai uit.
Sa speram ca pentru urmatorul EMA se va gasi o noua gazda si poate si mai multe chestii spontane; recunosc, aseara m-am cam plictisit:D.

Ascult Minority si mi-e dor de Remus:|. Hai c-am zis-o si pe asta!

Frig a mai fost azi.

2009-11-04T15:06:00.000+02:00

taci! esti prost?! Sterge-ti lacrimile. Ascunde-le. Inneaca-le. nu te credeam asa slab.
tu! tu care mereu te laudai cu puterea ta, si curajul tau. tu contra lumii. fulger contra fulger. esti doar un cantec de soapta. un curcubeu in noapte. esti un netot. esti un nimic. un prihanit prielnic.
taci! esti botit. alunga uratenia din tine. Omoar-o. indeparteaz-o. nu esti brav deloc. e bizar cum pot sa te suport, cum pot sa te inteleg. sa te aud, sa te port.
nu ma ajuti deloc.de ce mai stai? ce astepti? te credeam frenetic. nu esti.dintr-o simpla privire, tu capitulezi. cu o simpla privire incerci sa cuceresti. Ti-ai dat masca jos?!
masca fericirii.
in zadar incerci. nu ma convingi! nu treci!
sa'ti dau foc?sa las sa curga al tau sange?!
te trec fiorii?

si acum ploua. nu te mai vad clar. palesc. imaginea e stearsa. totul e obscur. e imprecis si confuz.
ma uit in oglinda - pe tine te vad.
prost,las si neslefuit.

Mi-e frig, dar am o esarfa mare.

2009-11-01T21:29:00.000+02:00

Nu vreau sa te intreb daca ma iubesti, doar daca tii la mine..as fii foarte fericita daca mi`ai putea raspunde sincer..te rog..asta as aprecia cel mai mult la tine in aceste momente.. Stii de ce te intreb? Pentru ca stiu ca tu nu ma iubesti..simt..te dai singur de gol..prea usor faci si spui unele lucruri... si..uneori am impresia ca o spui doar pentru a ma linisti, pentru a te ierta, pentru a`mi reaminti ca tu esti unicul baiat la care tin cu adevarat. Eu..da..eu te iubesc..nu ma crezi? Ai impresia ca joc teatru? Hmm..inseamna ca in tot acest timp eu am fost actrita ia tu victima..as zice ca este invers
Stii, poate ca dupa aceasta discutie noi doi ne vom comporta ca niste straini..asa se va intampla. De ce? Pentru ca tu esti egoist..si al naibii de incapatanat..una spui, altceva faci..Tu ai impresia ca iubirea se formeaza doar din vorbe aruncate, poate, aiurea in vant?! Ce ai crezut tu..ca sunt o pustoaica naiva si ca nu imi voi da niciodata seama ca ceea ce traim este un vis..un vis urat..Ce`ai facut?? Ce ai facut???? M`ai smuls din lumea mea si m`ai aruncat intr`un abis..crede`ma daca stiam ca se va intampla asa ceva..te`as fi rugat sa ma arunci de nenumarate ori…sa cad in gol la infinit..mi`ar fi fost mai bine acolo decat cu tine..suferinta m`ar fi intarit mult mai mult decat a facut’o pana acum..as fii devenit cu mult mai puternica decat sunt.
..
In fine..stiu exact ce gandesti acum..da..sunt o pustiaica! Sunt un copil..nu ma tem sa recunosc dar, stii..timpul se va satura de falsa maturitate a unora. Insa, cum poate acest copil sa gandeasca cu atata profunzime? Cum poate el sa te demaste intr`un asemenea mod, cand aveai impresia ca totul iti merge atat de bine? Nu`ti vine sa crezi, asa`i? hmm..nu`ti poti crede ochilor ca acest copil s`a dovedit a fi cu mult mai viclean decat tine. Sa`ti spun cum a fost totul de fapt : cu ceva timp in urma, copilul din mine obisnuia sa gandeasca cu atata profunzime, incat reusea sa anticipe miscarile, gesturile, replicile oricui. Insa, de la un timp, acesta a devenit mult mai spontan; invata sa traiasca viata exact asa cum este..fara regrete..fara prea multe planuri de viitor..este mai antrenant si mult mai frumos decat crezi.
Te mira ca tocmai eu spun aceste lucruri, nu..nu ar trebui. Ahh, ai crezut ca te`am lasat sa ma cunosti atat de bine incat sa devin o neputincioasa in fata ta..o marioneta. Insa nici pe departe nu te`ai gandit ca tocmai eu te voi “ataca miseleste” cu propriile tale arme. Da..sunt vicleana..mai vicleana decat te`ai fi putut astepta vreodata de la o copila naiva.
Uite si tu, am inceput foarte dramatic, vorbind despre sentimente si am ajuns la un punct de fierbere, acela al razbunarii. Vad ca esti tacut si confuz..voi incheia aceasta discutie inainte ca tu sa`mi fi dat deja un raspuns..pentru ca stiu care va fi acela : “Eu tin groaznic de mult la tine si chiar nu vreau sa te pierd!” Doar atat iti spun ; nu vrei sa inveti si tu ce se intampla cu viata asta? Nu este oare mai bine sa traiesti pe pielea ta decat sa`ti dea cineva pe tava tot ceea ce doresti? Astfel nu ar mai avea rost placerea si supararea, multumirea si deamagirea. Toate relele si cele bune fac parte din viata. Invata sa le iei asa cum vin..si asa cum pleaca..cum poate voi face si eu..Ele au un farmec aparte. Unde este multumire si dragoste daca nu este loc si de putina suferinta? -> ar deveni totul un calm deosebit de enervant..gandeste`te..

Ciudat: am scris postul asta zambind. si nu acel zambet care ar fi trebuit sa fie; ci un zambet zambaret:>. nu stiu de ce:)) dar merita:>. nu aveam de gand sa-l postez; dar Lya are mult prea multa influenta asupra mea:)). Multumesc Dragos pentru crizele de ras de azi, si Raluca pentru ca m-ai lasat sa ma descarc pe tine!>:D<
-ochii mari disimuleaza!!-
Colbie Caillat - Bubbly
Asculta mai multe audio Muzica

Un Halloween vibrat.

2009-10-31T22:56:00.001+02:00

Oficial am avut parte de cel mai tare halloween posibil (multumim Lya ca ne-ai lasat sa-ti distrugem casa; esti atat de dulce!).
Am inceput prin a citi ''CoolGirl'' si prin a le suna intr-un mod pe Melissa si Teona care nu mai apareau. Intrarea a fost devastatoare, ele intruchipand, vrajitoare, chinezi, cowboy si cocalari in acelasi timp!
Dupa ce am varsat ceva suc pe noi si am mancat o chestie cu mar si ciocolata, ne-am pus la "13th Ghost". Genialgenialgenial. Si creepy in acelasi timp; una din fantome semana izbitor cu, sa zicem, o veche prietena comuna :)). Am baut PepsiTwist si Nestea si am mancat (citez) "niste snitele care nu sunt de fapt snitele". Au incercat sa ne viziteze baietii din 8B; ups; dar noi tocmai ne foiam :)). S-a terminat ''13th ghost"; venim si noi de la masa si in camera ingrozitor de intunecata se aude telefonul Lyei racnind "The scream theme", la care Melissa vine terifiata si ma i-a in brate zicand ca e inauntru persoana amintita mai sus :)). Printre muultele perle pe care am putut sa le spunem eu imi amintesc doar una :
L:Il cheama Ryan?
J: Brian.
L: Are fata de Ryan.

Am ajuns acasa de o ora si am realizat ca de 2 ore eu tot aud ceva vibrand, si Lya, tot de atatea ore aude ceva fluierand; mi-e si frica sa o sun pe Melissa :)).

Best creepy spooky Halloween!

Phineas Si Ferb - Horror
Asculta mai multe audio Animatie

Despre campionii din viata mea..

2009-10-26T14:28:00.000+02:00

"Champions are made from something they have deep inside them - a desire, a dream, a vision."
O fetita mica intra sfioasa in noua ei clasa cu oameni noi si aparent ciudati. La inceput se simtea cantitate neglijabila. Pana a paraut ea. Avea un sacou mov; iesea in evidenta prin acel mov, deoarece toti din jurul ei erau in albastru. Fetita mov a intrat voioasa in vorba cu nou-venit-a, construind fundatia unei prietenii solide, frumoase, picante de lunga durata. Ea e Lya mea, cea de neinlocuit. Pentru ca i se potriveste: link.

“Most look up and admire the stars. A champion climbs a mountain and grabs one.”
A best friend is all you need in life. A best friend is someone you share a million jokes with, most of which involve famous celebrities' names. A best friend is someone who you let read all of your stories, and they'll give you feedback. A best friend is someone you go to the mall with to stalk cute store clerks. A best friend is someone that you can tell anything to, and another word will never be said to anybody.The one and only Shinshilla.

“Champions keep playing until they get it right.”
A fost mereu alaturi de mine, sustinandu-ma in cele mai nebune si stupide planuri pe care le faceam, fara sa gandesc prea mult. Am scris o istorie a ultimului nostru an de gimnaziu, prin bileltele kilometrice trimise in ore, care acum stau asezate cronologic intr-o cutie de Rafaello. Ea e Dyd a mea cea nebuna.

"A champion goes on his way and is not influenced by the views of others!"
Ma suna noaptea cand plangeam. Avea grija de mine la fiecare pas, si stiu ca oricand si la orice ora, el va fi acolo pentru mine. El e Bogdan, preitenul meu cel mai bun.

“I hated every minute of training, but I said, ''Don't quit. Suffer now and live the rest of your life as a champion.''
Si ea este persoana careia ii dedic acest post. Am sunat-o cu o seara inainte de a pleca la concurs; la cel mai greu concurs din viata ei.Nu voia sa plece; voia sa fuga; sa scape; dar nici acasa nu voia... voia altundeva. Era speriata si obosita. Am incercat sa o linistesc (nu mi-a mers). Stiti persoanele acelea care si atunci cand sunt intr-o situatie urata tot au timp sa te asculte si sa iti dea sfaturi?..eu le stiu!A stat o ora si jumatate cu mine la telefon dupa 3 antrenamente si a vorbit cu mine ca si cum ar fi fost o zi si o situatie normala. A plecat cu inima mica la concurs. Eu si lacramioara ne tineam de mana si ne gandeam la ea. Dupa 2 zile mi-a trimis mesaj: era campioana!! Stiam ca o s-o faca!..Ea nu stia. Dupa alte 2 zile m-am dus sa o vad. Avea ''cotul sarit'' si-mi zambea dulce; stiti acele persoane carora se pare ca le zambesc si ochii?.. Eu le stiu! Am imbratisat-o si ne-am plimbat pe-o straduta laturalnica. Ne-am povestit evenimentele pierdute. Mi-a fost atat de dor de ea! Se simtea ciudat in legatura cu rezultatul ei; modestia campionilor.. Acum si-a demonstrat doar ei ca este o campioana; pentru ca noi stiam aste de foarte mult timp. Astept sa ma scoti la un ceai de iarna, campioano!

A venit Dragos. Am fugit afara cu al meu 8B.
Waiting for Halloween night!

Fremdflaum

2009-10-24T21:17:00.000+03:00

You watch the traffic outside cause caliginous puffs of ephemeral smoke and on a good day you call it a distraction.

Tonight you’re counting his flaws; tonight you’re counting to zero.

Years sleep into each other; heavy and delusional, soppy and withered.
Crouching with your lips pressed against your out-of-order knee caps and humming rhapsodies. You’re not going to leave; your conscience sits outside his window, your soul hangs on the clothesline and your heart is perched between his teeth, but you don’t want to look much closer.

The memoirs shine like blood rubies in your nebulous mind which is strewn across the open Kelly-green lawn. But he likes them there. He likes you there; all your parts embroidering the dull landscapes.

Tell yourself he just wants your obsession. He just wants your words, just your life, just one lovesick life. Your lips pout swollen in acceptance; it will do for now.

The throbbing in your clustered lungs makes you drink the oxygen in overdramatic gasps. You cough it up but it ebbs its way back down your throat. So drink it up, drink it up; sip on the redolence of cedar and patchouli; the aroma of home.

He’s glowing in the darkness; he’s the essence of your essence. Bokeh slow-dances behind him in perfect orbits and you might just fall asleep.
He loves you.
But he can’t tell you yet and you’re too tired to figure it out.

He gathers your pieces [which are warm and oaky when you’re clean] and brings you inside [with buckled bones and an empty chest]. The blood has set and it is drying out your skin.

You lie with your head in his lap somewhere in between the overdose of slumber and wake with neons giving your ghastly penny-shaped rings around your sunflower eyes.

The distortion is beautiful but he won’t use words to tell you that and your too far gone to see him crumble on the other side of your lids that are sewn tightly to your cheekbones.

He drops the heart to his palm and he leans in with your pulse still lingering on his tongue. His cold heart begins to condensate; a poison mix of testosterone and fucked up love. You don’t see it. You are completely oblivious to the swarm panic suckling at his toes and ears.

Get undressed.

Stupid. Fucked. He hates the feeling of blood-sick temples. And all you do is push push push when you’re pressed up against his frame [with your breasts sealed to his chest] and pouring yourself into the blank spaces of angry words while the sweat falls off his nose and races down your cleavage and makes him urge to chase it with his lips.

Chemical reaction.

I should have warned you earlier of his pending reflex. I cringe.
I watch my organ bleed again and it’s time to drag me back outside just like raggedy Anne. Take me by one wrist.

You’re lucky tonight; rain.
I remember - you’ll glow without russet blemishes under the star-peppered night sky. Your perfume hearts and warm oak will keep him awake. And lay down lay down is what he will hear because his upper body support will perish with his cheek in your fingertips.

You’re innocent.
You’re dizzy.
You’re a survivor.
You’re a lover.
You’re an infant.
You’re a woman.
You’ve done some things wrong.
I wish I could tell you ‘one hundred and forty-six nights to go.’

Note to self; you’ll be okay, breathe.

Pentru ca e ingrozitor de veche, pentru ca se potriveste conversatiilor mele cu Lya, pentru ca ma regasesc in refren, pentru ca mi-a plauct si mie odata Pink:

Pink U & Ur HAND
Asculta mai multe audio Muzica

Frustrare de toamna.

2009-10-23T22:32:00.000+03:00

M-am trezit cu greu din amorteala linistita a somnului. M-am luptat cu timpul, cu frigul din baie când m-am asezat pe buda, cu tipete de mama când mâncam cereale. M-am împiedicat de dezordinea proprie si mi-am admirat delasarea. Apoi eroina din mine s-a luptat cu parfumul, mi-am aruncat ghiozdanul in spate, si am iesit înca o data afara. O tigara de regrete, un sarut rece al diminetii si am pornit pe drum. M-am împiedicat ca proasta pe soseaua de clisee, am dat peste oameni pe care, sincer, îi ignor cu desavârsire - ramân în lumea mea cea somnoroasa, in gânduri latente. Îmi vorbesc cuvintele. Le aud, dar ascult melodii vechi cu acorduri ruginite de chitara. Prea multa scoala spunea cândva un om întelept.
Apoi ma întorc acasa. "Acasa" ma trage înapoi in lesa si ma aseaza stapânitoare la o masa obositoare de replici obositoare. Termin de mâncat dezgustata si încerc sa ucid cu privirea acele de ceas. Însa ele ma înteapa fara scrupule , râzând cu batjocura de fata trista.
Îmi schimb hainele, ma schimb si eu o data cu ele. Îmi pun costumul de Barbie cea Casnica (ultimul trend în materie de obligatii fata de parinti). Cu grija asez lucruri în ordine, gânduri pe rafturi prafuite.
Apoi plasticul tastaturii suna zgomotos în flajorete naturale ce vor sa evadeze din boxa plictisita. O raza plapânda se lasa usor in jos, monitorul lumineaza un jurnal idiot în care zgârii prostia mea. Ca o functie matematica : introduc gunoi, iese gunoi. Cred ca e functia constanta, dar am chiulit azi. Am chiulit si de la viata. Mi se parea prea banala azi. M-am dus într-un bar decorat cu un gust nu foarte dulce. Au compensat pliculetele de zahar inexistente lânga o cafea cu gust amar de fum de tigara. Dar am baut o bautura carbogazoasa (trebuie sa credem ca bulele visatoare se duc într-o lume mai buna, cu mult mai buna; trist? sa nu crezi). Sa-ti povestesc ? O.K. Încep:
"Pasesc în umbra soarelui de speranta si, în întunericul de îndoiala, savurez o bautura racoritoare, te racoreste de pareri idioate si concluzii inutile si, bineînteles, de orele de mate. Apoi privesc paharul. Transparenta îmi atinge sufletul, îmi atinge buzunarul. Paharul gol sta parca pictat pe pesteri de demult, cu oameni primitivi vazuti cu mult mai destepti decât sunt in reflexii de sticla înselatoare."
Sa revenim. Eram acasa în fata zeului tehnologiei, chiar Yahoo-ul în persoana, ma rog, în sistem binar. Dupa ce m-am inchinat credincioasa, m-am intors la realitatea creionului si a hârtiei. A mai trecut o moda, a mai murit un vis, s-a mai stins o stea.
Ma gasesc cu ochii pierduti privind spre tine. Yahoo-ul mi-a ascultat rugaciunea, ti-a transmis mesajul meu prin fire animate de curent electric si ne-am întâlnit. Un moment distrus de ploia rece de priviri scrutatoare, de replici politicoase si o muzicã de pisici pe fundal de cer înstelat. M-am luptat din nou ca eroina cu aerul ce ne-nconjura. Si in vidul absolut, o sclipire s-a stins de dragul vorbelor mele - "Trebuie sa plec". Pai era de asteptat. Alarma - Mom calling - a sunat si în 5 minute, calutul meu de fiare, calutul meu electric m-a dus ca vântul si ca gândul înapoi între patru pereti cu var galben (e la moda). Locul mistic m-a înconjurat - rituri cu teme, slave cu dor de viata, transcendente în coli albe, lipsite de mine.
Iar timpul m-a învins si cu un Miau! ce mi-a soptit tacerea serii, a orasului, a gândurilor vociferante din jurul unor farâmi de minte teribilista, ghemul de puf s-a asezat cuminte lânga un copil.
Acum toata lumea doarme. Sss...

Imi este dor de oameni. De aceiasi oameni. Mi-e dor sa rad si sa aleg pe strada vorbind la telefon. Interactiv beau cafea la 11 noaptea cu gandul la Lya, Vlad devine din ce in ce mai enervant cu grija lui pentru mine, eu si Iulia luam ignore de la profa de info, ma gandesc la Diana si incerc s-o sun; evident ca nu merge, astept sa-mi petrec dimineata de sambata cu Bogdan, sriu acest post din laboratorul de info.
PS: Sunt intrigata si obosita, sunt nervoasa si imbratisata. Astept party-ul de Halloween!! Pam-pam!

Thriller Night.

2009-10-17T20:54:00.000+03:00

Imi vine sa zic epilog. Pentru ca s-a terminat prea repede. Sunt ipocrita, stiu.
Mentionez ca aceasta postare nu va contine niciun cuvant de bine pentru nimeni inafara de vesnic veselul 8B, pentru ca aseara mi-a demonstrat ca doar el e acolo langa mine cand chiar am probleme, si evident vesnica si nelipsita Diana, care ma urmarea (intentionat sau nu), de fiecare data la baie, atunci cand imi venea sa plang.
Am avut parte de o saptamana plina si agitata; dar a meritat. Ore plictisitoare, presarate cu crize de ras datorate lui Gino, amestecate cu informatica cu cozonac "de la mama de-acasa" à la Alin, la care s-a adaugat telefonul [care devine usor usor un drog], de la Lya din fiecare pauza, si pentru sfarsit, un bal fabulos.
Vineri, baterii descarcate, telefoane disperate, ploaia care radea la noi, Lya care ma astepta in fata blocului udata de un maxi-taxi, o rochie ciudata, niste dresuri albastre, o esarfa imprumutata, o "excursie" in tara bijuteriilor la Lya acasa- clar la noi o pregatire de bal ca la nimeni! Gabi a facut cinste 8B-ului, iesind Miss Boboc. Felicitari, Gabi! Cel mai ''zguduit'' bal la care am fost :)). Sa nu ai loc sa dansezi meneaito?! Stiu stiu! Ah, si una din surprizele serii: am dansat pe Inna!! Stiu si asta!:)). De ce? De 8B!. Stiu!:)). Vibrau gamurile cand a fost "Cine e cu noi?!", special pt 8B,ne-am miscat genial pe ''Thriller'', si nimeni nu tipa mai tare decat mine, Lya si Dyd la versurile '' magice'' din Burning Love, pentru ca si Dj-ul stia ca noi am fost in Costinesti!:)) M-am simtit ''la rascruce de holuri'', am fost in baia pe care Lya o imparte cu Paul,mi-am rupti picioarle pe tocuri, am dansat pe ''Zece'' cu Radu (care danseaza fabulos!:|:)) ), si am primit zeci de imbratisari vindecatoare la sfarsit.
Si am evitat o serie de intrebari. Acele intrebari. Si ma simt datoare cu un raspuns;
Vom deveni, cel mai probabil, niste prieteni de sarbatori(cele mai lungi conversatii vor fi, fara indoiala, urarile de Craciun si de Paste. Si de onomastice, daca ne-amintim.)
Oameni care au avut si au impartasit totul la un moment dat, impart acum si de-acum incolo un simplu, modest salut pe strada. Daca nu e prea aglomerat, desigur, pentru ca altfel, am fi nevoiti sa tipam sau sa alergam unul dupa celalalt. Iar noi am incetat de mult sa facem asta.
Nu ne mai zbatem, nu ne mai revoltam.
Nu (se) mai plange niciunul de asteptare, dezamagire, indiferenta, distantare, negare, deznadejde.
Nu mai e zbucium, nici durere, cum nu mai sunt nici lacrimi disperate, sau intr-un final, resemnate.
Nu ne mai ard obrajii.
Pentru ca nici saruturi neasteptate nu mai are cine sa sarute sau sa fie sarutat.
Nu ne mai dor ochii.
Pentru ca acum nu avem decat sa intoarcem privirea.
Nu ne mai tremura genunchii. Nici de nerabdare, nici de necredinta.
Nu ni se mai pune un nod in gat. Nici de emotie, nici de durere.
Nu mai vibram. Nici de agonie, dar, Doamne, nici de extaz.
Nu impreuna.

Se face racoare afara. Si incepe sa-mi fie si mie frig.
Nicio grija, am şalul la mine.
Oricum ar fi, nu ti-as mai pretinde nimic. Mi-ai daruit tot ce ai avut de daruit. Mi te-ai daruit.
îţi mulţumesc.

To do list:
1. Reprofilare. [din toate punctele de vedere.]

Shinshilla imi canta in telefon '' She will be loved'', Bogdan imi spune ca totul va fi bine; ador diminetile de sambata pe care le petrec cu Bogdan. Se anunta o saptamana urata; eu si Lacramioara ii tinem pumnii Dianei si o asteptam acasa cu un dinte in plus!!

Pentru 8B:

Michael Jackson - Beat it
Asculta mai multe audio Muzica

Si pentru mine:

The Script - Before the worst
Asculta mai multe audio Muzica

Si deja am obosit..

2009-10-02T19:43:00.000+03:00

Am obosit. Simt ca nu mai vreau nimic. Simt ca tot ceea ce pot face este sa stau in pat si sa ascult muzica. Dar ma intalnesc cu Gabi care ma imbratiseaza tare si sincer, si ma inveselste. Mestec un pachet de guma. Iar am chef de pat si muzica; ma enervez. Spre mine alearga o frumoasa si inalta blondă; Diana cum reusesti tu mereu sa ma faci sa rad? Nu stiu; dar continua! Ma duc acasa. Ma suna Lya; noi desi vorbim in fiecare pauza, parca tot nu ne ajunge timpul :)). Avatarul Ancăi ma mobilizeaza (voi zambi, Anca!:D). Casc. Ma joc cu Tufănel.
V-am mai spus cat de mult o urasc pe Inna si muzica ei de club?..nu?..ei bine, va spun acum: ma scoate din minti acel 'beat'!... Bine..nu stiu daca chiar e de vina Inna sau oamenii care o asculta...
Incerc sa ma bucur de week-endul prelungit si sa ma intalnescu cu persoanele dragi. Le duc atat de mult dorul, chiar daca stiu ca ei sunt mereu acolo!.
In fiecare zi dupa scoala ea ma primeste cu o imbratisare, chiar daca uneori numai de mine nu mai are timp; iar el ma priveste zambareţ atunci cand inchid usa in spatele meu. Zambesc.
Azi m-am surprins razand isteric. Al meu 8B e celebru! E in CoolGirl, multumita lui Briss, evident la rubrica "Perle de elevi", fiind reprezentati de Radu si Ovidiu. :))
Revenind la starea mea, mi-am facut o "To do list":

Sa invat.
Sa devin mai rationala.

Sa nu mai fiu (asa) irascibila.
Sa pot fi in stare sa intorc binele care mi s-a facut.

Sa nu ma mai impiedic dimineata in picioarele Iuliei de 60 de ori pe minut.

Not to hurt people anymore.
Motivatia sa-mi invinga lenea.
Sa fiu putin mai inalta.
Sa nu mai fie atat de multi oameni prosti si pitipoance fitoase in jurul meu. Sau, sa nu ma mai deranjeze prezenta lor.
Sa nu ma mai mire si/sau deranjeze ca I don’t care anymore.
Incercari tot mai grele.
Sa nu mai fug din calea lor.
Sanity.
Memories.

Si evident, sa ma distrez ca niciodata revelionu’ asta. [Deja mi-e mila de neuronii mei.]-nici eu nu stiu de ce vorbesc de revelion acum..Ah ba da; stiu :D.. si il sustin pe Cristi!:))
Sa nu o dau in bara cu persoanele la care tin.
Sa incerc sa fiu eu insami chiar si atunci cand imi tremura picioarele.
Strength. A lot. of strength..

O serie de poze si 3 filmuleţe imi fac cu ochiul, Bogdan ma trimite din nou cu gandul la un transfer, Lya imi povesteste despre o dieta cu patrunjel [?!]... Zambesc. 3 zile nu-i mai vad pe racoviţeni!! Si din nou zambesc. :)

In 8B.

2009-09-27T15:51:00.000+03:00

Un week-end plin cu muzica, dans, bere, pisici, verdeata, gratare si... 8B!
Vineri am speriat varstnicii de la Papadie, ne-am bagat prin santierele de la canalizari, ne-am batut in stil barbar cu baloane, am baut bere, ne-am amintit de mafie, am fost gay & pitzy, am stat melancolici la masa amintindu-ne de vremurile si prostiile de demult, ne-am gandit la persoane triste care plang pe scari, ne-am sarutat cu ochii inchisi, descoperind partenerul dupa parfum, am primit porecla de ''Jully dirty-hands'' doar pentru ca am avut grija de painea lor, am cantat pana am ragusit; tuturor ne era dor de noi! :)) La multi ani, Briss! La anu' sa fie si mai si!

Sambata, o ora si jumatate am stat sa ne bata soarele in cap, ne-am facut prieteni noi [ii iubesc
pe Tufănel si Puf!], am stat in natura, ne-am jucat, i-am maltrat pe Mefisto, Speedy Gonzales si Gigi, ne-am speriat [mai bine zis m-am speriat] de un ciub de viespi, am facut picnic, am stat pe paturi, Dudu a ajutat la gratar, Lyl a fost omul cu muzica, iar eu m-am lasat pe mana lor. :)). Am citit despre Michael, am baut suc cu sare, am mancat mustar gol, am urlat la luna, am vorbit depre papusa Mary, l-am ascutat pe Costică, am tremurat, ne-am vauzt la lumina telefoanelor [Tufănel!!], am jucat carti si m-am simtit din nou ca in gimnaziu, Ca in 8B. Ca noi! Ce dor mi-a fost de noi!

Maine fac 15 ani. Ei nu zau! :))

24 septembrie; si cu asta am zis tot!

2009-09-24T10:40:00.000+03:00

inchid ochii. iti simt mirosul care ma cuprinde. atingerea buzelor care ma rasfata. aud vocea care ma face sa rosesc. iti vad ochii care ma alinta. ochi care ascund o privire gingasa si jucausa. Nu am vrut sa ma indragostesc. sa depind de cineva. sa am nevoie de cineva sa traiesc. Deja incetul cu incetul, m-ai facut sa nu pot respira fara tine.

~ador cum ma rasfeti~

te cunosc de doi ani. chiar nu stiu daca e bine sa am incredere in tine. Dar nu imi pasa. Am inceput sa ma amuz mereu cand ma surprind scriind un "P" cu Pur pe buretele de vase atunci cand 'fac de servici' sau de paranoia mea cu numarul 23.
Acum o luna m-ai intrebat de te iubesc. nu am stiut ce sa-ti raspund. Ti-am zis ca fac ceea ce simt. insa nu cred ca m-ai inteles cu adevarat. nu cred ca te-ai intrebat vreodata daca oare eu chiar te iubesc sau sunt nebuna.

~oameni buni,sunt indragostita de 2 ani!!~

stii ce vreau eu de ziua mea? vreau sa fii langa mine, sa ma tii de mana si sa-mi spui ca totul e bine! Vreau sa merg pe strada singura si sa rad cu gandul la tine, in timp ce oamenii se uita cu mila la mine.
Si tremur. Te intrebi de ce imi este frica? Pai… cred ca de greseli. De o cadere libera. De momentele in care ma simt cel mai bine. Stii? Acele momente cand te simti de parca ai ajuns pe varful unei piramide. ai ajuns undeva, unde foarte putini ajung. si chiar atunci, cand incepi sa fi sigur ca ai ajuns si esti pe varf sa-ti dai seama ca defapt ai visat, ca te-ai inselat, ca ai urcat doar o treapta, si ai cauzt inapoi 3.

~si totusi,I am living the dream!~

a fost ca un vis.eram atat de multi si totusi eram numai noi doi. a fost frig. muream de frig, si tu la fel... si astfel... frigul ne-a apropriat. m-ai luat in brate. ne-am imbratisat. a fost cald, a fost superb, dragastos. mi-ai dat viata. credeam ca aceasta parte a mea murise.

~multumesc!~

ne-am plimbat, am vorbit, am ras, am tacut. venise noaptea. s-a asternut asupra noastra. incercam sa ma uit in ochii tai. nu reuseam. ma certam cu noaptea sa ma lase sa te vad. nu castigam. te strangeam in brate. mi-a fost frig. am stat mult asa. incepusem sa simt. am inceput sa ma dezamortesc. mi-ai pus la picioare un castel; un castel de nisip, si a fost castelul nostru de nisip.
dimineata a rupt tacerea. lumea a prins viata. m-ai sarutat. am prins aripi pe loc. m-ai imbratisat. am simtit ca ma sufoc.
geană peste geană. un chip drag imi zambeste. o expresivitate inocentă, copilăroasă. părul lung şi creţ, bine-mirositor ma gadila. ciufulit de la atâtea vise străbătute.
un sunet de mulţumire, faţa ii este străbătută de raze jucăuşe de soare şi mângâiată de şoapte rostite de buzele mele.
~
aş putea spune chiar că tu eşti motivul pentru care eu iubesc.
~
un zâmbet sfios se aşterne pe faţă. Au trecut 2 ani. La multi ani!

Eu, cu sfertul meu de ora!

2009-09-21T13:01:00.000+03:00

O criza renala facuta in ''creierii noptii'', o scutire luata in fuga, o tura bezmetica prin farmacii, o cravata veche, cei mai buni prieteni, tu, un calorifer si ea, care imi intelege starile de nebunie, mi-au facut ziua perfecta.
Dupa 2 ani am reusit sa stau cu tine pe un calorifer in sala mare, printre imbratisari si zambete mirate. Ce dor mi-a fost de voi!! Am alergat, mi-am amintit de fiecare lucru prostesc si minunat facut anii trecuti, de un "Hai rapid in sala mare"- spus cand se sunase deja de intrare (mann, ce dor mi-a fost!), de privirea ta pierduta si de mine in bratele tale. Inca ma intreb daca nu visez prea intens, si surprinzator, nu!
Rad fara motiv, radiez, cant, alerg, zambesc. Cele mai frumoase 15 minute!:)

Nici macar nu stiu de ce ascult melodia asta, dar a fost primul refren care mi-a venit in minte in timp ce alrgam pe strada, razand. :))

Blur - Song 2
Asculta mai multe audio Muzica

Here we go again!!

2009-09-13T10:43:00.001+03:00

Am nasul inghetat, parte de caderi de calciu, servetele in geanta si parte de ceai fierbinte in fiecare casa in care intru. E septembrie. E ziua mea, e ziua ei, e ziua noastra, e "luna cea ciudata" cum tot ea ii spune. E luna in care ne intoarcem la scoala, si pentru prima data imi este frica si si simt un puternic sentiment de ura fata de noul an scolar. Un an ciudat, cu totul nou, care ma face sa ascult Paramore- Here we go again; da, stiu, nici eu nu inteleg de ce (intotdeauna mi-a lipsit prezenta de spirit cand am fost luata prin surprindere). Maine voi porni spre noul meu liceu sub deviza "It's an endless summer" si "After what i did this summer, i can do anything" sustinuta de Lyl, incurajata de Dudu si imbratisata prin telefon de Dyd , imbracata in noul meu sacou care miroase a ciocolata calda multumita lui my love Liviu :)). It's going to be just an enigmatic monday.
Desi inca tin in mine ideea de vara, nu pot sa nu fiu melancolica... Zambesc cu gandul la ei, la colegii mei, la prietenii mei, la cei care mi-au incalzit vara si mi-au facut-o perfecta.
Sunt ragusita de la prea mult cantat si zambresc tamp la 500 de poze...
Dor de vechi, dor de noi. Lacrimi scurse pe un telefon, poze si amintiri vechi...Here we go again!
Maine voi trece si pe la dragul meu CNVA, iar cand intru pe usa vreau sa aud aplauze!! :))

Peste 3 zile e ziua ei, peste 11 zile e ziua noastra, iar peste 15, ziua mea. Party-party :)

And here we go again
With all the things you said
And not a minute spent
To think that we'd regret
So we just take it back,
These words and hold our breath
Forget the things we swore we meant..

Sommer frische. Immer Noch! :)

Ea.

2009-09-11T22:25:00.000+03:00

iubirea noastra platonica. sentimentele profunde de pretenie. limita care ne convine. simplitatea si delicatetea relatiei noatstre. o astfel de relatie poate exista oriunde. este un sentiment general uman. totusi un termen neexistent. oricat de general uman este, totodata este si particular. putem defini? poti? pot?

eu nu pot! sunt sentimentele mele. ale tale. ceva unic

naturaletea, armonia, simplitatea, precizia si finetea relatiei ma uimeste. sunt mandra! de mine. de tine. de noi.

esti acolo cand am nevoie. esti cea care ma calmeaza. cea care ma trezeste, cea care ma ajuta sa trec peste inca o zi...

si stiu cum e sa fii depresiva. sa cazi intr-o groapa atat de adanca. sa continui sa cazi, fara sa atingi vreodata pamantul. obosesti asteptand contopirea cu lutul. dar nu mai ajungi. continui sa cazi in tine.
dar trebuie sa te gandesti ca poate totul s-a intamplat cu un motiv, si ca mereu dupa ploaie vine un rasarit splendid de soare care te va incalzi si va calma acea vena care te deranjeaza mereu.
Trebuie sa te gandesti la cat de longeviva va fi prietenia noastra, cum noi vom trece peste orice impreuna, cum ma vei invita la nunta ta, cum ma vei convinge sa port rochie si nu pantaloni, cum ma vei invata sa gatesc, cum ne vom plimba copii in parc, cum la batranete ne vom ingriji gradinile, vom juca sah si table, vom merge in bastoane si ne vom aminti cu drag de vremurile in care radeam de ne dadea sucul pe nas, sau cand plangeam in telefon la ora 2 noaptea suspinand, de vremurile cand cantam la chitara, si de cele in care incercam sa schimbam lumea.

esti cea mai buna pretena pe care poate cineva sa o doreasca!
m-am indragostit de prietenia noastra!

te iubesc!

It's an endless summer!

2009-09-01T12:24:00.001+03:00

Si ca sa-l citez pe Michael: "This is it!". E ultima zi din cea mai frumoasa vara; o vara perfecta. O vara in care am fost inconjurata de prieteni, de iubire, de nebunie, de copii, zmei si Feti- Frumosi.
A fost o vara in care fiecare dintre noi a parut ca gaseste un echilibru, a fost o vara in care am ascultat Michael Jackson mai mult ca niciodata, am facut propria noastra plaja in curte, am fost oamenii plajei si ne-am drogat cu fericire.
A fost o vara ciudata.Radeam cand ascultam "Breakeven", plangeam cand ascultam "Summer's end".
A fost o vara in care am vazut o alta parte din tine, din mine, si din ei. O vara in care lucruri care ma deranjau imi placeau, lucruri care nu le-am mai facut niciodata mi-au intrat in rutina, lucruri care s-au lasat asteptate au venit mai repede decat as fi crezut.
Si acum ca s-a terminat vara simti ca si o bucatica din tine s-a pierdut....Dau sa plang dar nu pot. Vara m-a facut prea fericita.Azi, din vechiul ghiozdan, a cazut nisip. Nisipul de la mare. Mi-au dat lacrimile si am ras melancolic.Cum poate sa se termine vara?!
Multumesc pentru o vara perfecta!
Multumesc pentru o zi atat de frumoasa!

Phineas Si Ferb - Vara wWw.Desene.3xForum.Ro
Asculta mai multe audio Muzica

Ţie.

2009-08-22T10:02:00.000+03:00

Pentru ca esti.
Pentru ca sunt.
Pentru ca te iubesc.
Pentru ca viata prinde sens.
Pentru ca negrul e alb.
Pentru ca imi inseninezi zilele.
Pentru ca te-as imbratisa la nesfarsit.
Pentru ca esti cel mai tare.
Pentru ca azi e ziua ta.
Pentru ca o sa fie cea mai frumoasa zi.

Pentru ca te iubesc.

Being Back

2009-08-15T22:17:00.000+03:00

Am revenit la vechea mea viata agitata, la vechii mei prieteni, la vechile intrigi din jur.

Ieri am reusit sa ma intalnesc cu vechii mei prieteni care m-au linistit cu un telefon in miez de noapte, cu o imbratisare (de care chiar aveam nevoie!), cu un usor zdranganit de chitara, sau simpla prezenta, potolindu-mi dorul de ei.

Azi am plecat la tara si scriu de sub bolta cu strugurii care se joaca impreuna cu vantul in parul meu. Linistea, o carte buna si un telefon de la Lya mi-au inveselit ziua, chiar daca reteaua se simte shitty today.

Maine sper sa-mi fac curaj si sa apar cateva minute la IBG pentru a-mi saluta prietenii care sunt mereu acolo sa-mi spuna o vorba buna. Pisici gadilandu-ma cu coada lor si liniste.

Luna lui Jul.

2009-08-05T13:54:00.001+03:00

Unii oameni au ziua lor, ora lor cand s-au nascut...ei bine, eu tocmai am avut luna mea. A fost o luna in care fiecare gest era fatal, luna in care am facut lucruri de care nu as fi crezut vreodata ca as fi in stare, luna in care am descoperit o noua Jul. Am avut parte de 10 zile perfecte in tabara la mare. Inainte de plecarea in tabara, tin minte ca ma rugam de ai mei colegi sa nu ma trezeasca daca pleaca la rasarit si (culmea!) in 10 zile am prins 5 rasarituri.
Printr-un singur mesaj primit la ora 5 dimineata in tabara noastra a inceput sa se agite si brusc 12 elevi alergau bezmetici prin camere ascunzand cine stie ce de domnul diriginte. Si ai fost tu. Ai venit la mine nedormit, obosit si flamand, dar zambitor si increzator. Ai dormit cu mine pe plaja, ai avut grija de mine, te-am pus sa te ascunzi in bai si pe sub paturi, te-am pus sa asculti "Jai ho!" si Andreea Banica, te-am pus sa ma iei in Vama si sa alergi, iar tu m-ai pus sa ma schimb.Am gasit in mine o noua Jul, una vesela, zambitoare, una mai increzatoare si mai nebuna, una ca noua ''eu''.
In concluzie am avut 10 zile pline de "turbo", maxime, soare, apa si tine. Cu accent pe ultima.
Iti multumesc ca ai facut sa fie asa! Trebuie sa trimit o multumeire si catre ea. Ea, fara de care nimic nu s-ar fi intampalt si fara de care noi am fi ramas doar doi oameni lipsiti de factorul special.
A fost de vis.

Like she said: Jul was lized.

In sfarsit...summer escape!

2009-07-19T14:57:00.000+03:00

Un moment. O secunda. De atat de putin e nevoie ca sa inveti sa vezi fara sa privesti.
Ce bine e acum! Au avut dreptate... Totul e linistit (sau cel putin asa pare),un sarut, o imbratisare, o ploaie calda de vara, un zambet cald, un hanorac imprumutat, cumparaturi nebune pentru tabara, un zdranganit usor de chitara, o carte buna, si cateva filme vechi m-au facut sa fiu din nou fericita.
Si inca odata spun: e ciudat cum lucrurile par sa se aranjeze de la sine, nu? :))

Ma asteapta 10 zile la mare care promit mult (singurul lucru pentru care am asteptat vacanta- summer escape).

Vama Veche - Omul Plajei
Asculta mai multe audio Muzica

Azi m-am hotarat sa nu-mi mai pese.

2009-07-12T12:59:00.000+03:00

Nu mai e niciun comfort aici; niciun impuls pentru a lua o noua gura de aer. Era o zi asa euforica incat aerul in combinatie cu soarele puteau fi fatale.
Am lenevit acolo pana cand mama-natura a decis sa schimbe lumina zilei cu intunericul.
Coloreaza-ma in ce culoare vrei tu pentru ca nu ma mai simt demult "pretty-in-oak". Acum sunt 'blank'.
Blank.
Numb.
Damned.
Iti dau o sugestie: cauta nuante de albastru!

...Paralizia; lumea perfecta. Nu simti, nu gandesti, nu vrei nimic.
Eram doi legati in unul, ceea ce adus la o imbatranire exploziva a inimii.Şi într-o clipă, e plecat, am fost plecat. Fara avertisment, fara nimic. Am ţipat şi zidurile îndoite au cazut peste inima mea.
Am inceput sa tremur si am ramas impietrita in bratele tale.
E miezul noptii. Luminile se modifica; rosu, verde, galben. Din nou, din nou si inca odata, si siluete inalte, transparente ma sperie. Tu să-mi spui ca totul în regulă, si eu imi strang genunchii la piept. Nu te cred.
Cand ochii mei s-au inchis in final, am simtit-o. Plangea, undeva in mine. Nu stiu de ce. Nu o puteam auzi desi tipa, si ochii ei caprui ma implorau; nu stiu la ce.
Nu va mai rezista mult si ea stie asta.
Stiu ca vei spune ca exagerez... oare?

Un sarut pe obraz menit sa ma linisteasca.
O imbratisare [my favourite] menita sa ma ameteasca.

Razele soarelui se rasfrang in lentilele ochelarilor tai.
Razele soarelui te-au ales pe tine in defavoarea mea.

P.S. I'm having a hard time...

Cocktail

2009-07-03T14:34:00.000+03:00

Am o stare de cocktail. Acum sunt blue, acum sunt green, si dupa ceva timp i'm turning into pink. Cool ha?...
Am avut o zi ciudata (mai ceva ca de obicei). Azi am simtit ca colturile buzelor mele se rotunjesc din nou, in acel zambet specific mie. Desi sunt un dezastru total la tenis de masa...am vorbit, m-a facut sa rad, sa ma impiedic in modul meu unic, m-a imbratisat la sfarsit.
Nu e ciudat?....cum dintr-o stare de 'blue', m-a facut din nou sa intru in starea mea de bine. Stiu... doar e EL. Multumesc. :)

Post Scriptum:
Liniste, zeci de mesaje cu subiesctul "Jul, totul o sa fie bine",camere de filmat, o veche prietena care ma scoate sa stam cu capul intre papadii, rasete... ciudat cum lucrurile se aranjeaza de la sine, nu?...Multumesc!Mi-a fost dor...

Citeste-ti

2009-06-24T16:00:00.000+03:00

Uita-te la mine. Nu, nu la chipul meu, la MINE. Citeste-ma. La lumina cui vrei tu, nu ma intreba… citeste-ma si atat. Da fila dupa fila… citeste-ma pe diagonala, nu ai nevoie sa te pierzi in detalii. Cauta esentialul. Fa conspect din mine.
Sari peste capitolul in care eu sunt isterica. Da, stiu ca sunt multe pagini in partea aia… dar nu sunt scrise de mine, le-a pus cineva acolo din greseala. Nu sunt eu cea pe care o gasesti in capitolul asta. Cauta-ma in alta parte.
Nu, nu sari peste descrieri… stiu ca vrei sa ajungi la dialog, toti vrem asta… dar citeste si descrierile. Uite doua care imi plac mie: descrierea momentului in care m-ai luat de mana prima data, sau in care eu am intrat tremurand de frica in magazin si tu mi-ai zambit cald. Ti-l amintesti? Asa l-ai fi descris si tu? Tot atat de clad ti s-a parut si tie atunci in magazin? Cand te-ai apropiat, rasuflarea mea te-a inlemnit? Sau te-ai hranit cu ea? Mai ai inca bucata de suflet pe care am rupt-o atunci din mine si ti-am dat-o tie?Nu, nu te chinui sa-mi raspunzi, stiu ca o ai, o vad in ochii tai… acolo s-a ascuns, si mi se arata numai mie… imi aminteste ca traiesc de atunci in doua trupuri. Bucata de suflet pe care tu mi-ai daruit-o mie stii unde e? Undeva in stomac. Cand ne certam, cand plangeam, cand ma intrebam daca asta a fost tot… atunci sare ea. Se revolta. Se zbate, se ridica in capul pieptului, si se izbeste de pereti. Nu-mi da voie sa respir. Imi fura oxigenul. Ma ucide. Imi spune ca daca ea iese din trupul meu, nu mai raman decat o carcasa. Si atunci intru in panica. Imi gasesc ultimele forte, si lupt pentru noi. La sfarsit sunt epuizata… dar sunt cu tine.
Ai ajuns la dialog… ti se pare banal? Toata lumea intreaba: „Cum a fost ziua ta?”, nu? Sau „ce-ai facut azi?”, sau „ai muncit mult?”. Stiu, nu-s originala, niciodata nu am fost… dar VREAU sa stiu… ma mistuie gandul ca poate ai avut pentru o clipa nevoie de mine si eu nu am fost acolo, ca poate in timp ce stai iti aminteai de teama si de bucuria mea atunci cand iti stau prin preajma…si VREAU si AM NEVOIE sa stiu tot… asa ca de te intreb „cum a fost ziua ta?” sau „ce-ai facut azi?” sau „ai muncit mult?” nu o fac din politete…
Zambesti… ai vazut atatea diminutive… te gandesti ca sunt copil. Sunt. Sunt copil, copil ce si-a gasit in tine un prieten de joaca. Ne jucam de-a casa. Dar nu numai…. Ne jucam si de-a scoala, ne jucam de-a v-ati-ascunselea… dar cel mai des jucam sah. O partida bizara. Tu esti cu albele, eu cu negrele… regina ta e neagra, si regele meu e alb. Nu putem invinge nici unul. Atatea strategii, atatea mutari, atatea rocade… dar situatia ramane mereu aceeasi. Tu ai toate piesele, eu am toate piesele, si suntem mereu in sah, niciodata in sah mat.
Ai ajuns la capitolul cu bucurii? Da pagina. Inca una. Mai da. Continua. Nu observi nimic? Da, sunt multe personaje aici. Sunt aici sora (<-click) pe care nu am avut-o niciodata si pe care am gasit-o de curand, cel cu care ma cert in fiecare zi pentru a ma impaca mereu, mai e un copil mic, de cateva saptamani, care mi-a strans degetul in pumnul sau si m-a facut sa zambesc, mai e un pisic care mi-a sters intr-o zi o lacrima cu blanita lui, uite si trandafirul ala pe care il miros in fiecare zi, desi este de mult uscat, si cartile din care invat mereu cine sunt, si despre care vorbesc atata… tie… tie iti vorbesc… tie iti spun despre toti… vezi asta? Da pagina, inca una, mai da, continua… peste tot esti tu… oricat de sumara ar fi privirea pe care o arunci… tu esti acolo, mereu… „la bine si la greu”… Nu… lasa capitolul cu „la greu”… capitolele de genul asta servesc doar ca liant pentru cele despre bucurii… sunt simple umbre sortite sa scoata in evidenta lumina… atata tot. S-a sfarsit partea asta a cartii mele. M-ai citit. Ma citesti in fiecare zi. Si tot tu ma scrii. In fiecare zi, adaugi o fila. Sau mai multe. Depinde de cat de inspirat esti. Atunci cand tu esti obosit de scris, mai scriu eu… dar nimeni nu isi poate da seama care pasaj e scris de tine si care de mine… s-ar parea ca avem acelasi stil. Ai uitat sa verifici ceva…. Prima pagina. E scrisa de mine, stiu sigur, imi amintesc cand am scris-o… e o dedicatie. Din prima pagina te asigur ca fiecare fila din cartea vietii mele e pentru tine…
Green Day - 21 Guns
Asculta mai multe audio Muzica

What more can I say?

2009-06-23T11:41:00.001+03:00

o ultima imbratiasre lua loc. o cuprinse cu un brat, apoi ramasera asa.... se impacasera...si si totul era mai bine ca oricand...

Imbratisari, maini, atingeri.

2009-06-17T09:50:00.000+03:00

O alta seara de vara isi intindea bratele pentru a ma imbratisa strans... Ciudata zi. Am primit mai mult decat meritam, si am simtit o nevoie ‘stupida’ de a primi mai multe imbratisari ca de obicei. Multumesc, si scuze celor pe care am reusit sa ii sufoc :D.

In absurditatea realitatii unei lumi despre care nu stiu sigur daca exista sau nu,daca imi apartine sau careia ii apartin,ma regasesc intotdeauna acolo unde eram absolut sigura ca nu sunt....

Aparent ghidata de ideea gresita ca fericirea e doar un proiect imaginar al unui om nebun,am fost surprinsa sa aflu ca fericirea exista...din pacate,ea nu dureaza decat o clipa.o clipa pe care ai vrea sa o prelungesti in eternitate...si poti face asta...doar ca totul e trecator,asa cum ne sugereaza si o imbratisare sufocanta, zambetul acela strengaresc, mana cu degetele despartite care o imbratiseaza pe a mea, doua maini in jurul soldurilor mele, sarituri pe role, furtune, rani la picioare, chipsuri strivite pe jos… Frumos.

Soare. Apus de cuvinte.

2009-06-14T12:30:00.000+03:00

Un exercitiu simplu: inchide ochii si indreapta capul spre soare. Ciudat, nu? Sa stii ca soarele e undeva acolo, te priveste de departe si-ti incalzeste hainele, sufletul si zilele. Ca o sa apuna, ca sa rasara din nou, in fiecare zi facand ce stie el mai bine: sa lumineze, indiferent daca e privirea unui copil sau o ora nefericita. Ca face asta pentru toti, ca le alunga ploile si starneste un zambet, ca in fiecare colt al lumii se inalta la fel. Ca apara pui fragili de oameni ce se joaca.

Cel putin mie mi se intampla des sa-mi aminteasca de zile de vara. Stii tu, perioada cand apa nu-i niciodata indeajuns de multa sau de rece. Cand ploua cald si tare, si totusi soarele e tot acolo, asteptand un nor prapadit sa-si faca numarul. Atunci cand stai noptile la geam, doar pentru ca ti-ai propus sa numeri stelele. Cand nimeni nu-ti canta mai frumos ca un greier, taraind pe infundate, facandu-te sa-i simti lacrimile. Cand nimeni nu te poate deprima, cand totul e bine pentru ca trebuie sa fie bine. Cand e vacanta. Cand pierzi noptile cu prietenii uitandu-te la filme si va napadesc lacrimile la o scena trista sau o comedie buna. Cand iti aduci aminte de vremea cand aveai o minge si erai fericit.

Soarele… departe si-ti starneste indoieli, incepand sa-ti pierzi increderea in raze divine si in calduri ceresti. Cum sa-ti fie aproape daca reuseste sa sfideze atatea ferestre? E si normal sa-l simti... acolo. Dar deschizi ochii... n-a fost niciodata decat dincolo de pleoapele tale.

Asta nu-i o pagina de jurnal si nici opera literara. E doar ce-am avut de zis... ce-am invatat din ce mi-a fost dat sa invat. O amarata de conversatie schizofrenica pe care am s-o macin si-am sa mi-o bag in vene, printre cutele de pe creier, sa ma poarte mai departe. Am spus ce-am avut de spus pentru psihicul meu de adolescentina subreda. Si desi n-o sa te ajute la nimic, multumesc!
Nu-mi plange de mila. Am inteles ca trebuie sa merg mai departe. Si ca durerea face parte din drum.

Nu stiu ce m-a apucat. Dar simtem nevoia sa explodez. :)

Si da, Tavi, daca insisti, poti sa ii spui ‘Amurg de cuvinte’ :)).

Sistem- Soare(Ballad Version)
Asculta mai multe audio Muzica

Ce e melancolia? (post pentru 8B- fara sfarsit)

2009-06-12T14:30:00.000+03:00

e foarte liniste...auzi ceasul ticaind...e atat de liniste incat iti auzi rasuflarea...in minte iti vine o melodie...trista...dar incredibil de frumoasa...nu stii ce simti...sufletul iti e plin...dar ce ti-l umple?...caci totusi simti un gol imens...sentimente prafuite ies la iveala din cele mai ascunse colturi ale inimii...camera e in semiobscuritate...dar iti pare atat de luminoasa...sa fie acea goliciune ce iti umple sufletul de vina?...dar totusi in atat de luminatul intuneric sufletul tau se inalta...unde?...spre speranta...si speri...ce?...nu stii...ceva....e surpriza ce ti-o refera viitorul...crezi ca stii..dar nimeni nu baga mana in foc pentru viitor...timpul trece cu o repeziciune intarziata...atat de intarziata incat focul din inima ta ingeata asteptand...dar totusi arde...arde inlauntrul tau, distrugand ratiunea..si ce e totusi atat de rece?...un foc cu nucleu de gheata...un foc ce nu a pornit de la o scanteie ci de la un cub de gheata...cum?...nu stii...nu iti poti explica...dar cine poate? ...totul este de neinteles...vrei sa plangi...dar nu esti trista...sa fie un semn ca te-ai maturizat?...daca da...de ce?...ce intrebare stupida...banala...si totusi...totusi ce?...totusi de ce e atat de stupida?...singurul raspuns e "de aia"...ai vrea sa poti pipai intunericul din jurul tau..dar pare de neatins...ca si raspunsurile pe care le cauti...simti ca te afunzi in intuneric...simti ca te sufoci...timpul devine o persoana ce rade de tine...pare ca se joaca de-a v-ati ascunselea...dar tu nu vrei...sau da?vrei?nu stii...e pura nestiinta tot...te simti ca un copil ce crede in Mos Craciun si il asteapta, dar acesta s-a hotarat sa nu vina pentru ca a fost rau...si crezi ce?in ce?de ce?...Nu te intereseaza...chiar deloc...vrei doar sa crezi...sa speri...lumina se intuneca din nou...ratiunea revine..esti cuprins de panica...nu vrei...iti doresti SA SIMTI...sa simti...sa simti...si iar sa simti...Ce? NU CONTEAZA...simti fara sa pui intrebari...iti e frica de raspunsuri...si totusi vrei sa le afli...si daca aduc cu ei ratiunea?...ce rost are sa le stii?...tu vrei doar sa simti...sa simti...si iar sa simti totul...care tot? NU exista nimic acolo...dar tu simti!...de asta nu ai nevoie de ratiune...de asta nu vrei sa denumesti ce simti...cuvintele distorsioneaza adevarul...scade din intensitatea simturilor... ratiunea e o piatra ce iti atarna de gat si de care nu poti scapa...si acum crezi ca cei din ospicii sunt genii...au reusit sa scape de ratiunea aceasta grea...dar tu nu vrei sa ajungi ca ei...iti e frica... iti e frica de tot si totusi te crezi atat de curajoasa...stii totusi...stii un singur lucru...e ciudat...ciudat si frumos...sublim...precum cea mai inalta nota a gamei pe care daca o asculti prea mult te doare capul...aduna atatea insusiri contrastante..care se opun cu desavarsire una celeilalte...dar care o caracterizeaza in aceeasi masura...si totusi...CE E MELANCOLIA?

P.S. Ma simt ca si cum ieri, 18 septembrie 2006, am intrat pentru pima data in maretul CNVA, si azi, 12 iunie 2009, sunt nevoita sa plec si sa las totul in sa planga in urma mea. ...Trist....

si ca sa o citez pe gossip girl,
stiti ca va iubesc!

Wishes within a dream.

2009-06-04T11:56:00.000+03:00

Azi te-am visat. Era atât de real încât am vrut să-mi fug din sine. Zâmbeai. Acel zambet pe care nu mi l-ai mai dat mie de mult timp. Acum il vad zilnic. Multumesc.

Ciudat vis… Acolo zambeai altfel.Ca niciodata. Am simţit o durere imposibil de localizat, şi totuşi cumva fizică, şi m-am trezit cu un nod în gât, ca şi cum m-aş fi chinuit prea mult timp să-mi înghit cuvintele pentru că n-avea cine să le asculte, şi o voce hârâită, răguşită, de parcă mă apucasem să zic mai multe decât ar fi trebuit, într-un timp foarte scurt, ca să compensez acum, când în sfârşit avea cine să mă audă, pentru tot acel timp în care îmi amuţise spiritul.

M-am trezit, cuprinsă în acelaşi timp de o dorinţă nebună de a fugi, de a fugi ca un renegat al propriei naturi, şi de o dorinţă nebună de a sta, cât mai nemişcată, ca să nu mă observe timpul că exist şi să mă uite. Voiam în acelaşi timp să-ţi strig să fugi, să fugi ca şi cum m-aş transforma ca un vârcolac în noapte cu lună plină, şi în acelaşi timp am vrut să te implor să ramai cu mine.

Te-am visat, şi era atât de real încât mi-a fost frică să nu fii în adevăr în faţa mea, iar eu să nu stiu ce să-ţi zic ca să te determin să mă urăşti şi să-mi zici să fug să reuşeşti cumva să mă determini să stau.

E ciudat cum ficeare gand acum capata un sens. Cum fiecare gest capata un sens. Unul nou. De ce tocmai acum? Pentru ca am descoperit ca inca exista cineva care in ciuda a multe lucruri nu foarte bune auzite, a crezut in mine, si mi-a dat o sansa. Inexplicabil cum am ajuns sa tin la ea in atat de putin timp… Cred ca daca toata lumea ar avea pe cineva ca ea, lumea ar fi un ansamblu de bucurie, cafea si balonase de sampon.

Suna frumos, nu?..da!..Asa e viata mea acum! Din vina ei! Si ii multumesc!

My wishes are comming true . Thanks!

Azi te-am visat. Era atât de real încât am vrut să-mi fug din sine.

Vara incepe cu noi <3

2009-06-01T15:01:00.000+03:00

Acesta este un post scris de noi, pentru noi, cu noi si ciresele. Am sarbatorit ziua copilului ingropati in cirese in cămăruta de la C7. :) Frumos.
Linişte, caldura, soare… e tot ce avem nevoie intr-o zi asa frumoasa. De ziua noastra.
E frumos sa incepi vara cu o cireasa :).
La multi ani!:)

aberatia linistii

2009-05-28T15:22:00.000+03:00

E un film mut. Un cd se roteste aberant, fara sa scoata vreun sunet.
Geamurile sunt inchise. Vantul se aude in noapte infundat (poate a racit - sa-i dam o batista?!).
Felinele de talie mica nu mai deranjeaza masinile - astfel alarmele nu mai sunt gadilate. nu mai rad de somnul nostru intrerupt.Multumiri felinelor! Vecinii dorm.
Filmul nu e mut. I-am oprit doar sonorul. Cd-ul nu e aberant..i-am luat doar piuitul..si lui.
geamurile sunt inchise.E inca frig afara!
Vantul a luat pauza...se da cafea decofeinizata.
"Fiarele" noptii s-au adapostit.Alarmele stau in stand-by. Vecinii..daca nu dorm,atunci fac ce fac in liniste.Poate o asculta. Alt gand razletz
Mut..muta!? scriu. E tarziu. E linistea noptii.O asculta toti : si pisicute,si vant,si vecini..si eu.
nu..eu scriu.ma deranjeaza gandul. Sa dam sonorul incet.
E bine.

Tacerea a amutit.

Ameteala diminetii ma cuprinde...

2009-05-22T11:47:00.000+03:00

Ameteala diminetii ma cuprinde.

Incerc sa-mi fixez un zambet pentru ca merita. Soarele straluceste, orasul e amortit. Miroase a primavara. Linistea mormantala ma cuprinde, umezeala aerului imi raceste si imbujoreaza obrajii palizi. Din departare, se aude vuietul orasului.

Fumul tigarilor innabuse atmosfera…lumea inca doarme…

Vuietul orasului...Oameni grabiti, cu o privire fixa, roboti ai societatii oameni, indreptandu-se spre destinatii cunoscute doar de ei. Figuri aspre, intepenite, grimase putrezite, adolescenti impartasindu-si primul sarut al rasaritului...

Primul sarut al rasaritului...Linii roze la orizont, lalele rosii pe marginea trotuarelor, nori albi jucandu-se pe cerul infinit. Muzica auzindu-se in surdina, motoare zgomotoase, praf, caldura, puf plutind pe strazi…

Mizerii....Si oameni mizerabili. Oameni care isi privesc semenii si incearca sa prinda macar o felie din viata celorlalti. Sau oameni care judeca, etichetandu-i pe toti din jur. Schimonositi, batranii se uita in gol. Habar n-au ca gandesc exact ca o fata cu 60 de ani mai putin decat ei...Ce rost mai are...

Ce rost mai are sa simt dimineata asta...Maine o iau de la capat daca vreau...Nimic nu se pierde, totul se schimba...Intr-o anumita masura...Tigari aruncate sub o banca dintr-un parc pustiu...Asteptare zadarnica. Pana la urma, ajung la concluzia ca nimic nu se va intampla in sufletul meu daca eu nu fac nimic. Refuz ideea, dar ma complac in ea...

Ameteala diminetii ma cuprinde...

Enjoy the silence.

2009-05-16T11:27:00.000+03:00

e foarte liniste...auzi ceasul ticaind...e atat de liniste incat iti auzi rasuflarea...in minte iti vine o melodie...trista...dar incredibil de frumoasa...nu stii ce simti...sufletul iti e plin...dar ce ti-l umple?...caci totusi simti un gol imens...sentimente prafuite ies la iveala din cele mai ascunse colturi ale inimii...camera e in semiobscuritate...dar iti pare atat de luminoasa...sa fie acea goliciune ce iti umple sufletul de vina?...dar totusi in atat de luminatul intuneric sufletul tau se inalta...unde?...spre speranta...si speri...ce?...nu stii...ceva....e surpriza ce ti-o refera viitorul...crezi ca stii..dar nimeni nu baga mana in foc pentru viitor...timpul trece cu o repeziciune intarziata...atat de intarziata incat focul din inima ta ingeata asteptand...dar totusi arde...arde inlauntrul tau, distrugand ratiunea..si ce e totusi atat de rece?...un foc cu nucleu de gheata...un foc ce nu a pornit de la o scanteie ci de la un cub de gheata...cum?...nu stii...nu iti poti explica...dar cine poate? ...totul este de neinteles...vrei sa plangi...dar nu esti trista...sa fie unsemn ca te-ai maturizat?...daca da...de ce?...ce intrebare stupida...banala...si totusi...totusi ce?...totusi de ce e atat de stupida?...singurul raspuns e "de aia"...ai vrea sa poti pipai intunericul din jurul tau..dar pare de neatins...ca si raspunsurile pe care le cauti...simti ca te afunzi in intuneric...simti ca te sufoci...timpul devine o persoana ce rade de tine...pare ca se joaca de-a v-ati ascunselea...dar tu nu vrei...sau da?vrei?nu stii...e pura nestiinta tot...te simti ca un copil ce crede in Mos Craciun si il asteapta, dar acesta s-a hotarat sa nu vina pentru ca a fost rau...si crezi ce?in ce?de ce?...Nu te intereseaza...chiar deloc...vrei doar sa crezi...sa speri...lumina se intuneca din nou...ratiunea revine..esti cuprins de panica...nu vrei...iti doresti SA SIMTI...sa simti...sa simti...si iar sa simti...Ce? NU CONTEAZA...simti fara sa pui intrebari...iti e frica de raspunsuri...si totusi vrei sa le afli...si daca aduc cu ei ratiunea?...ce rost are sa le stii?...tu vrei doar sa simti...sa simti...si iar sa simti totul...care tot? NU exista nimic acolo...dar tu simti!...de asta nu ai nevoie de ratiune...de asta nu vrei sa denumesti ce simti...cuvintele distorsioneaza adevarul...scade din intensitatea simturilor... ratiunea e o piatra ce iti atarna de gat si de care nu poti scapa...si acum crezi ca cei din ospicii sunt genii...au reusit sa scape de ratiunea aceasta grea...dar tu nu vrei sa ajungi ca ei...iti e frica... iti e frica de tot si totusi te crezi atat de curajoasa...stii totusi...stii un singur lucru...e ciudat...ciudat si frumos...sublim...precum cea mai inalta nota a gamei pe care daca o asculti prea mult te doare capul...aduna atatea insusiri contrastante..care se opun cu desavarsire una celeilalte...dar care o caracterizeaza in aceeasi masura...si totusi...e liniste.

O tentativa de soare. (dar cerul a ramas tot albastru…)

2009-05-10T15:52:00.000+03:00

Ştii ... Ultima oară când ne-am întâlnit am realizat cât de mult te iubesc de fapt. Am realizat ce însemni de fapt pentru mine...
Şi nu, tu pentru mine nu însemni două cuvinte măzgălite pe o foaie... "Te iubesc!". Tu pentru mine eşti iubirea din ele.

De ce? Pentru ca la un joc de carti am tras o carte care mi-a stralucit din prima clipa in mana...m-a fermecat si l-am crezut ca e asul pe care l-am cautat cu atata ardoare pana acum...Eu, cea care pana acum vreo 2 ani credeam ca nu voi mai putea sa ma implic total, nebuneste si fara sa gandesc intr-o noua aventura a vietii eram acum pierduta in vraja Asului....Un as care m-a purtat asemenea unui bolid de formula unu intr-o cursa a uitarii de sine, care mi-a invadat si cucerit gandurile, simturile, firea. M-am lasat in mainile lui asemenea uni volan care asteapta sa fie invartit de niste maini sigure, calde si jucause....dar la primul pitstop m-a inlocuit si am ramas aruncata pe podeau rece a unui depozit numit Deznadejde si Confuzie....Cu ce am gresit?De ce nu m-a vrut macar pentru o cursa cap coada?? Nu voi afla raspunsul si nici nu doresc....si eu cred ca am vrut poate doar atat...sa ajung pe uscat, sa uit farul si sa-mi demonstrez ca pot sa caut si sa ma pierd in noi orizonturi si provocari....Iubesc sa iubesc si atata timp cat voi simti adierea vantului, briza marii, mireasma diminetii si frumusetea apusurilor voi continua sa iubesc....Si sper si cred ca nimeni, niciodata sa nu distruga esenta existentei...IUBIREA.

Stii de ce plang cateodata de fericire chiar daca sufar? Pentru ca am gasit-o! Chiar daca nu imi este impartasita, am gasit-o! Doar tonurile gri mi-o vor aduce cu totul, poate atunci o sa o am deplina langa mine pentru… “ceva timp” sau poate lucrurile se vor schimba. Poate nu o voi avea langa mine nici atunci,poate…altcineva o va avea cu totul.
Stii cate ganduri vreau sa uit? Da, multe…pentru ca gandindu-ma la ele nu am timp pentru mine si nici pentru ce ar trebui sa am.
Stii tonurile de gri cum sunt? Nu,nu in dungi si nici deschise,ci doar cateva pe care le poti colora putin cate putin.
Dar locul la care visezi?Stii cat e si unde e? Ha! Nu sti…Nici eu nu-l stiu dar stiu cum ar fi si cat ar fi.
Era o tentativa de soare dar nu a invins.Crezi ca daca e intuneric nu se intampla nimic? Dar crezi ca esti singurul care crede asta?

Azi nu mai vreau sa fac nimic…Azi nu mai am putere nici macar sa ma lovesc cu capul de un perete de elastic sau sa afirm cele mai nebunesti lucruri, cum ca exista nori galbeni sau ca cerul poate fi mov. Azi am sa accept ceva ce multi au acceptat de mult..nu exista nori galbeni…si cerul a fost mereu albastru.

...cat despre ea...Sie ist viel besser als ich :)...und ich denke dass sie schuld nich aufgeben soll…

Si tu...si eu...si nimic...

2009-05-08T22:31:00.000+03:00

Poate tu chiar nu ştii cum e sa îţi fie frica. Şi de fiecare dată când vrei să zici chestia aia, te cuprinde o teamă ca un nor greu, ud, rece, şi ţi se aşează pe umăr, şi te strângi în tine, şi nu mai poţi să zici nimic.

Este ca atunci cand esti singur in adancul marii...scufundat,parasit… Nici ultima raza de soare nu iti mai atinge trupul,te aflii in intunericul de nepatruns,fara speranta,ratacit pe nisipul rece de la fundul marii.
Privesti trist valurile ce se formeaza si cad deasupra ta,caci esti constient ca nu le vei mai simti cum se rostogolesc deasupra inimii tale cand te-arunci sub ele.Nu vei mai auzi fosnetul de primavara ce canta noaptea tarziu.Nu vei mai vedea ultimul apus de soare de la sfarsitul verii,caci ai ramas pe un drum pustiu,fara intoarcere.Esti asteptat acolo sus,dar tu nu te mai poti intoarce,esti prin, esti pierdut.
Cand te afli intr-un loc atat de departat de ceea ce iubesti,frica te pandeste,caci stii ca nu te poti intoarce.
ma asez sub geam, cu spatele lipit de calorifer. e rece.
"de ce se comporta asa? de ce face toate lucrurile astea? nu pot sa ma desprind de el... dar el continua sa distruga... ceva ce nu e al lui... de ce?"
din nou...ma pierd printre ganduri, printre amintiri, vise.
"ceva s-a intamplat! adica nu inteleg! ce mama ma-sii e cu mine?"
ma simt ca un soarece, intr-un colt, inconjurat de pisici, de curse...
mi-e frica.

incep sa aberez despre intâmplări neîntâmplate... intâmplări neîntâmplate atârnând de ramura unui copac, nenăscut, stafie pe jumătate...
hmm.. nostalgic feelings...
...cat despre ea...Sie ist viel besser als ich :)...

Post Scriptum:
in cea mai mare parte e o porcarie, pentru ca nu am reusit sa imi gasesc cuvintele in 80% din cazuri. A fost o zi proasta atunci, parca nu eram eu... dar macar 20% a iesit al dracului de bine.

Nu pleca! Mai stai macar o clipa in lumea mea!

2009-05-06T14:46:00.000+03:00

Pe zi ce trece urasc mai tare momentul asta din zi. Seara.E momentul in care simt o piatra uriasa care se loveste fara mila de pieptul meu.Vrea sa iasa.Cat as vrea sa o pot lasa sa iasa...
Urasc palpitatiile nenorocite ale ranilor inimii mele...Cat mi-as dori sa se opreasca...sa ma lase doar un minut...sa nu mai sufar...
Piatra se izbeste din ce in ce mai tare... Incerc in zadar sa pun mana pe ea... sa o imping inapoi...
E ora 2.33..am observat ca se accelereaza la ora 2...Sau am devenit eu prea paranoica?...Mda...A doua varianta mi se pare mai plauzibila... Si ma intreb...Oare nu ai putea tu sa faci ceva in legatura cu inima mea?Imi este groaza sa ma gandesc cum arata..asa zdrobita..asa distrusa...chiar si acum dupa un an si 7 luni...cand teoretic ar trebui sa fiu obisnuita...Dar nu!
Cu fiecare seara e mai rau...si mai rau ...din ce in ce mai rau...
|-~*AU!*~-|
Bolovanul meu incearca din rasputeri sa iasa...si ma intreb... oare de c enu intelegi ca odata ce tii la o persoana e imposibil sa primeze logica?Este oare pentru ca nu ai simtit niciodata?...hmm... atunci nu ai trait!... sa simti ca zbori atunci cand vezi acea persoana... este cel mai frumos sentiment din lume... incomparabil. Dar evident, cum totul se plateste, si suferinta si durerea pe care le acumulezi de-a lungul fiecarei secunde camd acea persoana nu e langa tine sunt incomparabile si inimaginabile...
Astazi stateam intinsa pe pat si visam... Visam la cum ar fi fost viata mea daca daca nu te'as fi cunoscut pe tine... Si am realizat ca nu exista coincidente... Ca pe 24 septembrie 2007 eu oricum te-as fi intalnit; orice as fi facut;
Oare sa fi fost o lectie de viata pentru mine?Cum ca...nu poti avea mereu ceea ce iti doresti si ca totul cere ceva in schimb? Sau sa fi fost menit altceva dar noi, cum ne-am uitat replicile, am plecat spre un alt film in care sunt gresite decorurile?;Incerc sa cred ca e ceva bun prin faptul ca te-am intalnit, spunandu-mi"Nu exista coincidente!", iar interpretarea paranormalului este o arta!...
Pieptul ma doare din ce in ce mai tare in ciuda mainilor mele care parca vor sa impinga inima la locul ei...Acolo unde era inainte sa te fi intalnit pe tine...
Hmm... Mi-au dat lacrimile... era si timpul... in seara asta parca au venit mai tarziu decat de obicei... vad dublu din cauza lor...asa ca e posibil sa gresesc sau sa amestec literele din cuvinte...dar nu am de gand sa opresc lacrimile.Pentru ca ele sunt defapt bucaţele ale pietrei din pieptul meu care s-au sfaramat de la zecile de impacturi din seara aceasta; iar daca le opresc se vor duce inapoi si vor contribui si ele la perforarea sufletului meu... deci le voi lasa sa cada...
Stau si ma gandesc de ce nu pot sa am si eu ce are ea? De ce nu pot sa fiu si eu ca ea? De ce nu am facut si eu ce a facut ea? Unde am gresit? Cu ce am gresit? De ce te'am mai intalnit? Te voi putea uita vreodata?...cat mi'as dori sa imi poti raspunde TU la aceste intrebari... Dar de cand te'am intalnit nu mi s'a mai indeplinit nicio dorinta..deci nu ma astept sa se implineasca vre'un lucru scris aici, in ciuda vorbelor pline de bunavointa ale prietenilor mei care, pe zi ce trece, sunt din ce in ce mai ingrijorati de faptul ca mi'am pierdut zambetul...
Inchei aici. Nu mai pot continua.
Nu stiu cum poti trai cu inima ta goala, stiind-o pe a mea sangeranda...
E 3.42. Sper sa imi vina somnul. dar din pacate nici asa durerea nu se va opri pentru ca va aparea din nou in vis, alaturi de tine... Dar prefer sa sufar dimineata, daca visul e singura cale sa te vad zambindu-mi...Casc.Mi'e somn.Inchei aici. Ohh da; Era sa uit sa iti spun concluzia atator cuvinte insirate dezordonat aici: TE IUBESC! <3